Iranul îşi accelerează producţia de uraniu îmbogăţit, arată un raport confidenţial AIEA

Iranul şi-a accelerat din nou ritmul producţiei de uraniu puternic îmbogăţit, potrivit unui raport confidenţial al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), în pofida faptului că ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi cataloghează sâmbătă arma atomică drept ”inacceptabilă”, în timp ce Iranul este angajat în negocieri nucleare cu Statele Unite, relatează AFP, de la care transmitem următoarele informaţii.

AIEA notează o uşoară creştere a uraniului îmbogăţit la nivelul de 60%, un prag care se apropie de pragul de 90% necesar fabricării unei arme nucleare, potrivit unui bilanţ de etapă pe care AFP scrie că l-a consultat, cu o săptămână înainte de o reuniune a Consiliului Guvernatorilor AIEA, la Viena.

Totalul se ridica la 408,6 kilograme la data de 17 mai, o creştere cu 133,8 de kilograme în trei luni, în comparaţie cu o creştere de 92 dilograme în perioada precedentă.

Cantitatea totală a uraniului îmbogăţit depăşeşte în prezent de 45 de ori limita autorizată prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, de 9.247,6 de kilograme.

”Această creştere considerabilă a producţiei singurului stat care nu deţine armament nuclar care priduce astfel de material nuclear provoacă o îngrijorare puternică”, scrie agenţia ONU.

Iranul este ”hotărât să-şi finalizeze programul de înarmare nucleară”, a acuzat Isralul, inamicul jurat al puterii iraniene.

Acest document a fost divulgat în timp ce Washjingtonul şi Teheranul poartă negocieri de mai multe săptămâni într-o încercare de a ajunge la un acord şi a ori această escaladare nucleară.

Aceste negocieri se poticnesc în prezent de problema îmbogăţirii uraniului. Statele Unite cer ca Iranul să renunţe la ea de tot, iar Teheranul refuză în mod categoric, invocând faptul că are dreptul să se doteze cu capacităţi nucleare civile.

”Dacă problema este a armelor nucleare, da, considerăm că acest tip de arme este inacceptabil”, a declarat într-un discurs televizat Abbas Araghchi.

”Suntem de acord cu ei în această problemă”, a declarat el, referindu-se la poziţia americană.

Ţările din Occident, în frunte cu Statele Unite, dar şi Israelul, considerat de către experţi drept singura putere nucleară în Orientul Mijlociu, suspectează Teheranul de faptul că vrea să se doteze cu arma nucleară.

Teheranul dezminte că are aceste ambiţii militare, însă îşi subliniază dreptul la un domeniu nuclear civil al energiei, în virtutea dispoziţiilor Tratatului Neproliferării Nucleare (TNP) al cărui semnatar Iranul este.

”Ei nu pot să aibă arme nucleare”, a reiterat vineri preşedintele american Donald Trump, apreciind că Iranul şi Statele Unite sunt ”destul de aproape de un acord”.

Abbas Araghchi a temperat însă orice optimism într-un mesaj publicat joi pe X, în care afirmă că ”nu este sigur” de ”iminenţa” vreunui acord.

Inamici de 40 de ani, Teheranul şi Washingtonul au participat la 23 mai, la Roma, la o a cincea rundă de negocieri mediate de sultanatul Oman.

Araghchi şi interlocutorul său american Steve Witkoff s-au despărţit fără că facă vreun progres important, dar declarând că sunt pregătiţi de noi negocieri.

Nicio dată nu a fost stabilită însă pentru moment.

În cazul unui acord cu Washingtonul, Iranul a anunţat miercuri că ar putea autoriza pe teritoriul iranian inspectori americani AIEA.

”Dacă sunt ridicate probleme, dacă se încheie un acord şi dacă cererile Iranului sunt luate în considerare, atunci noi vom reconsidera posibilitatea de a ccepta inpsectori americani” din cadrul AIEA, a anunţat directorul Organizaţiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA) Mohammad Eslami.

Aceasta ar fi o premieră de la Revoluţia Islamică din 1979, potrivit cercetătorului Ali Vaez, un specialist în Iran la International Crisis Group, un cerc de reflecţie american.

AIEA deplânge sâmbătă o cooperare ”mai puţin decât satisfăcătoare” a Iranului - într-un al doilea raport, pregătit de către agenţia ONU de această dată la cererea occidentalilor, într-o rezoluţie critică, în noiembrie.

”Iranul, în mai multe rânduri, fie nu a răspuns, fie nu a dat răspunsuri credibile din punct de vedere tehnic la întrebările agenţiei şi a curăţat” locurile, ”ceea ce a obstrucţionat activităţile de verificare” în trei instalaţii nedeclarate, şi anume Lavisan-Shian, Varamin şi Turquzabad, deplânge agenţia.

În primul său mandat, în perioada 2017-2021, Donald Trump a retras în mod unilateral Statele Unite din Acordul de la Viena din 2015 şi a restabilit şi multiplicat sancţiuni americane impuse economiei iraniene.

Ca represalii, Iranul s-a dezangajat din obligaţii şi şi-a accelerat îmbogăţirea uraniului cu mult peste pragul de 3,67% prevăzut de Acrodul de la Viena.

Trump încearcă acum să negocieze un nou text şi ameninţă totdată că va recurge la opţiunea militară în cazul unui eşec al diplomaţiei.