Italia votează în cinci referendumuri, dar absenteismul ameninţă validarea

Italienii sunt chemaţi duminică şi luni la urne pentru a se pronunţa asupra a cinci referendumuri care vizează modificarea legislaţiei privind dreptul la cetăţenie şi protecţia angajaţilor, potrivit EFE, de la care relatăm cele ce urmează. Cu toate acestea, scrutinul este ameninţat de o posibilă participare scăzută, pe fondul apelurilor făţişe la absenteism lansate de liderii guvernamentali.

Principalul punct al referendumurilor vizează reducerea perioadei de rezidenţă necesare pentru obţinerea cetăţeniei italiene de la zece la cinci ani, o reformă care ar putea afecta cel puţin 2,3 milioane de persoane. Alte patru întrebări se referă la protecţia lucrătorilor în caz de concediere, contracte temporare, despăgubiri pentru accidente de muncă şi dreptul la reintegrarea pe post în caz de concediere abuzivă.

Campania este puternic politizată. Premierul Giorgia Meloni a declarat că va merge la vot, dar nu îşi va ridica buletinul de vot, o acţiune menită să împiedice atingerea cvorumului de 50% necesar pentru validarea referendumurilor. „Tactica exasperată” a fost criticată dur de opoziţie.

„Scopul este să atingem cvorumul; avem nevoie de cel puţin 50% plus unu pentru ca votul să conteze. Este o luptă corectă. Şi este o oportunitate de a schimba Italia în bine. Voi lăsa tactica exasperată în seama lui Meloni, care speră să facă referendumul să eşueze. Este o ruşine”, a declarat Elly Schlein, lidera Partidului Democrat.

Cei doi vicepremieri, Antonio Tajani (Forza Italia) şi Matteo Salvini (Liga), au anunţat că nu vor vota, aliniindu-se poziţiei premierului. În schimb, opoziţia şi sindicatele, în special CGIL, cel mai mare sindicat italian, susţin participarea.

„Scopul nostru este să ajungem la un cvorum în speranţa că majoritatea cetăţenilor va vota pentru că, făcând acest lucru, putem răsturna aceste legi absurde care au fost promulgate. Am organizat referendumurile în acest scop”, a spus liderul CGIL, Maurizio Landini.

Deputatul Riccardo Magi, iniţiatorul iniţiativei privind cetăţenia, susţine că reforma este necesară şi „rezonabilă”, deoarece doar reduce perioada de rezidenţă necesară, fără a modifica celelalte condiţii - precum venitul minim, statutul juridic, lipsa cazierului şi cunoaşterea limbii italiene. „Referendumul reprezintă un impuls de modificare a unui regulament (cu privire la naţionalitate) care datează din 1992”, a spus acesta, conform sursei citate.

Un sondaj Demopolis arată că doar 30% dintre italieni intenţionează să voteze, iar 46% sunt la curent cu temele referendumurilor. Experienţa recentă nu este încurajatoare: din 1997, doar unul dintre referendumurile organizate a atins pragul de validare.

Rezultatul acestor referendumuri ar putea reprezenta nu doar o schimbare legislativă importantă, ci şi un barometru al implicării civice şi al încrederii în democraţia participativă din Italia.