Uniunea Europeană trebuie să crească presiunea asupra Rusiei prin adoptarea unor sancţiuni suplimentare şi prin combaterea eludării sancţiunilor internaţionale, inclusiv prin măsuri împotriva 'flotei fantomă', a declarat marţi Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe Kaja Kallas, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European consacrată garanţiilor de securitate pentru Ucraina, potrivit Agerpres.
''Impactul sancţiunilor coordonate la nivel internaţional trebuie sporit. Mesajul nostru către Rusia este foarte clar: războiul nu poate fi câştigat pe front, trebuie să vă aşezaţi la masa negocierilor. Dar Putin arată că nu vrea acest lucru şi doreşte de fapt să se revină la sfera de influenţă rusă de dinainte de 1991'', a spus Kaja Kallas.
Ea a menţionat că UE şi statele sale membre au furnizat sprijin în valoare de 169 de miliarde de euro de la începerea agresiunii ruse în Ucraina în februarie 2022, inclusiv sprijin militar de 63 de miliarde euro pentru Kiev.
''Numai în acest an, ţările membre vor furniza mai mult ca oricând, sprijinul ajungând în prezent la 25 de miliarde de euro', a precizat reprezentanta blocului comunitar.
De asemenea, statele membre au îndeplinit 80% din obiectivul de a livra 2 milioane de obuze forţelor armate ucrainene. Scopul este să ajungem la 100% în octombrie'', a mai spus Kaja Kallas.
Potrivit raportorului PE în acest dosar, Michael Gahler, Ucraina îşi apără nu doar propriul teritoriu, dar şi drumul său european. Gahler s-a pronunţat pentru încetarea necondiţionată a focului în Ucraina, în contextul în care Rusia a arătat clar în ultimele luni că doreşte să continue războiul.
''Avem nevoie de pace, dar Rusia a arătat că vrea să continue războiul. Este nevoie de o încetare necondiţionată a focului. Ucraina îşi apără nu doar teritoriul, dar şi calea sa europeană. Noi sprijinim procesul de reforme şi societatea ucraineană, care au evoluat atât de bine'', a spus Gahler.
O idee accentuată de acesta a fost aceea că în Ucraina trebuie să existe o diversitate politică reală şi că dialogul între putere şi opoziţie trebuie să fie unul eficient. ''Ucraina face parte din familia europeană şi vom face tot ce putem pentru ca ea să-şi reia locul cât mai repede în cadrul acestei familii'', a încheiat el.
În intervenţia sa, comisarul european pentru extindere Marta Kos s-a pronunţat pentru aderarea Ucrainei la UE ca cea mai bună garanţie de securitate pentru Kiev.
''Rusia nu îşi doreşte pacea şi de aceea răspunsul nostru trebuie să fie unit şi hotărât. Aderarea nu înseamnă doar să bifezi nişte căsuţe, ci să ai realizări concrete privind statul de drept, combaterea corupţiei, independenţa justiţiei şi o democraţie funcţională - adică exact criteriile de la Copenhaga. Trebuie să susţinem reformele, mai ales în privinţa statului de drept şi să ne asigurăm că procesul de aderare rămâne unul bazat pe merite'', a spus Kos.
Ea a insistat că potrivit executivului UE, Ucraina a îndeplinit condiţiile pentru deschiderea primului cluster de negociere.
Din partea grupului Partidului Popular European, Pekka Toveri a accentuat importanţa aderării Ucrainei la UE, fiind esenţial ca ţara să continue reformele începute în această privinţă.
Toveri a condamnat ţările membre UE, precum Ungaria, care ''lucrează cu Rusia împotriva aderării Ucrainei'' la blocul comunitar.
''Recunoaştem progresele înregistrate de Ucraina, dar şi provocările întâmpinate de ea. Un lucru e clar: aderarea este susţinută de ucraineni şi de lupta lor pentru existenţă. Noi vorbim prea mult despre (preşedintele american Donald) Trump şi facem prea puţine lucruri concrete. Trebuie să sporim presiunile asupra lui Putin şi apoi să aibă loc negocieri de pace'', a spus eurodeputatul Thijs Reuten, din grupul S&D.
În opinia eurodeputatei Kinga Gal, din grupul 'Patrioţi pentru Europa', ''Europa este mai slabă ca oricând'' şi războiul din Ucraina poate fi decis numai prin diplomaţie. Ea a ţinut să facă o disociere între procesul de extindere a UE prin aderarea Ucrainei şi chestiunea securităţii şi apărării.
''Ucraina este departe de a fi pregătită'' pentru aderare, a afirmat europarlamentara ungară.
Potrivit lui Petras Austrevicius (grupul Renew), agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei contra Ucrainei a subminat bazele securităţii europene. Eurodeputatul lituanian s-a pronunţat pentru extinderea sistemului de securitate european şi asupra Ucrainei, astfel încât garanţiile de securitate furnizate Kievului să fie ''reale şi suficiente''.
''Rusia trebuie să plătească despăgubiri'', a subliniat el, conform Agerpres.
Colegul său de grup politic Dan Barna a amintit că România este statul membru UE ce are cea mai lungă frontieră cu Ucraina şi a făcut un apel la hotărâre şi claritate din partea UE.
''Vorbim despre pace, dar o pace dictată de agresor nu este pace, ci capitulare. O astfel de pace nu va rezista fără garanţii de securitate clare. Ucraina are nevoie de hotărârea noastră. Istoria nu ne va ierta dacă la sacrificiul Ucrainei noi vom răspunde cu ezitare'', a declarat eurodeputatul român.
În opinia lui Sergey Lagodinsky (grupul Verzilor), Uniunea Europeană trebuie să ofere garanţii, iar Statele Unite să dea dovadă de mai multă claritate. ''Prezenţa europeană nu înseamnă război, ea înseamnă pace şi face parte din diplomaţie'', a afirmat el, referindu-se la o viitoare forţă europeană de menţinere a păcii.
Potrivit sursei citate, eurodeputata Ozlem Demirel, din grupul Stângii, a acuzat UE de ipocrizie, susţinând că Bruxelles-ul vorbeşte despre al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, dar în acelaşi timp nu denunţă acordul de asociere cu Israel, care comite un ''genocid'' în Fâşia Gaza.
''Regimul lui Putin este unul autoritar, dar încălcarea brutală a drepturilor lucrătorilor şi arestarea la domiciliu a sindicaliştilor în Ucraina ne arată că nici acolo nu este democraţie'', a afirmat eurodeputata.
Pentru Hans Neuhoff (grupul Europa Naţiunilor Suverane), singura garanţie de securitate pentru Ucraina ar fi întoarcerea acestei ţări la neutralitate. ''Uniunea Europeană spune că vrea o încetare a focului, dar cere ca statele membre şi NATO să supravegheze această încetare, dând astfel apă la moară ruşilor'', a încheiat Neuhoff.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 15:05)
NUMAI asupra Rusiei?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 15:28)
Da!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 15:28)
Si Belarus!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 15:35)
Comisia Europeana a aprobat 500 milioane euro,
ptr. Ucraina ,ca sa cumpere gaz rusesc !!!
Ce misto e propaganda,
si ce nasol e realitatea crunta.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 16:08)
Sa te fereasca Dumnezeu de presiunea rusilor asupra ta si a .. celor fara minte de langa tine.