La cinci ani de la explozia din portul din Beirut, preşedintele libanez promite că se va face dreptate

Preşedintele libanez Joseph Aoun a promis că se va face dreptate, la cinci ani după explozia masivă din portul Beirut soldată cu peste 200 de morţi şi care este încă în curs de investigare, relatează AFP.

Pe 4 august 2020, una dintre cele mai mari explozii non-nucleare din istorie a devastat cartiere întregi ale capitalei libaneze, ucigând peste 220 de persoane şi rănind 6.500.

Catastrofa, devenită un simbol al culturii impunităţii, a fost declanşată de un incendiu la un depozit în care tone de nitrat de amoniu, folosit ca îngrăşământ, erau depozitate cu neglijenţă, în pofida avertismentelor repetate adresate celor mai înalţi responsabili.

Joseph Aoun a subliniat luni că statul libanez s-a 'angajat să dezvăluie întregul adevăr, indiferent de obstacolele sau poziţiile înalte implicate'.

Luni a fost declarată zi naţională de doliu, iar în zona portului, unde siluetele silozurilor de grâu distruse se înalţă încă între macarale şi containere, erau prevăzute manifestaţii pentru a cere dreptate.

'Legea se aplică tuturor, fără excepţie', a asigurat preşedintele într-un comunicat, promiţând 'transparenţă şi integritate' în anchetă.

'Sângele apropiaţilor voştri nu va fi fost vărsat în zadar', a continuat el, adresându-se familiilor victimelor şi adăugând: 'Vine dreptatea, vine răspunderea'.

Numeroase 'provocări'

Un prim judecător însărcinat în 2020 cu ancheta a renunţat la caz, după ce l-a pus sub acuzare pe fostul prim-ministru Hassan Diab şi pe trei foşti miniştri. Ancheta a fost reluată de judecătorul independent Tarek Bitar, care, la rândul său, a trebuit să o întrerupă în ianuarie 2023, confruntându-se cu ostilitatea unei mari părţi a clasei politice, în special a Hezbollah, care l-a acuzat de imparţialitate, înainte de a fi urmărit penal pentru nesupunere.

După peste doi ani de impas, judecătorul şi-a reluat activitatea la începutul acestui an, iar în prezent şi-a finalizat interogatoriile, inclusiv pe cele ale lui Hassan Diab şi ale unor oficiali militari şi din sfera securităţii, în timp ce mai mulţi foşti miniştri care au fost citaţi nu s-au prezentat, a declarat un oficial din justiţie pentru AFP sub condiţia anonimatului.

Magistratul aşteaptă în special un răspuns la solicitări de informaţii trimise în iulie mai multor ţări arabe şi europene, potrivit oficialului citat, iar odată finalizat, dosarul va trebui transmis parchetului pentru a-şi da avizul, înainte de a fi formulate eventuale acuzaţii, a adăugat acesta.

Duminică, prim-ministrul Nawaf Salam, fost judecător la Curtea Internaţională de Justiţie, a declarat că stabilirea adevărului este 'o problemă naţională', denunţând decenii de impunitate oficială.

Ancheta judecătorului Bitar a putut fi reluată după preluarea funcţiilor de către preşedintele Aoun şi prim-ministrul său, care au promis să păstreze independenţa sistemului judiciar, pe fondul războiului dintre Israel şi Hezbollah, care a slăbit grav în toamnă mişcarea şiită susţinută de Iran.

Human Rights Watch şi Amnesty International au subliniat luni că 'drumul către justiţie rămâne plin de provocări politice şi judiciare', în ciuda reluării anchetei.

'Singurii martori'

Mariana Fodoulian, din cadrul asociaţiei familiilor victimelor, a deplâns faptul că 'timp de cinci ani, cei responsabili au încercat să se sustragă de la responsabilitate, crezând întotdeauna că sunt deasupra legii'.

'Nu cerem nimic mai mult decât adevărul', a declarat ea pentru AFP, adăugând: 'Nu ne vom opri până nu vom obţine justiţie completă'.

Coordonatoarea specială a ONU pentru Liban, Jeanine Hennis-Plasschaert, a cerut luni autorităţilor să 'ia toate măsurile necesare pentru a accelera procedurile legale legate de explozie'. Ambasadele SUA şi Marii Britanii au cerut stabilirea responsabilităţilor, în timp ce Uniunea Europeană a subliniat că 'sfârşitul impunităţii este esenţial pentru redresarea Libanului', într-un mesaj difuzat duminică.

Tot duminică, ministrul libanez al culturii, Ghassan Salame, a afirmat că silozurile de grâu parţial prăbuşite vor fi incluse pe o listă de clădiri istorice. Familiile victimelor cer de mult timp conservarea lor ca memorial.

'Silozurile sunt singurii martori a ceea ce s-a întâmplat pe 4 august', a notat Mariana Fodoulian.