Macron se întâlneşte cu Meloni la Roma pentru a detensiona relaţiile franco-italiene

Preşedintele francez Emmanuel Macron se va deplasa în cursul după-amiezii la Roma pentru o întrevedere şi un dineu cu şefa guvernului italian Giorgia Meloni, într-o încercare de a surmonta dezacordurile existente, având în vedere că dialogul a decurs într-un mod complicat între cei doi lideri, adeseori pe poziţii de rivalitate, relatează Agerpres.

Italia este un 'partener important' cu un 'rol crucial de jucat în deciziile europene', în special în conflictul ucrainean, a explicat preşedinţia franceză presei, indicând că Emmanuel Macron a avut iniţiativa acestei vizite. 'Întâlnirea ar trebui să ne permită să verificăm dacă suntem într-adevăr capabili să avansăm împreună în problemele esenţiale', a adăugat Palatul Elysee.

O sursă guvernamentală italiană a spus că Roma speră 'să se pună bazele unei noi consolidări a relaţiilor' între cele două ţări aflate 'în prima linie pe diferitele fronturi ale politicii internaţionale'.

Potrivit sursei, Giorgia Meloni a recunoscut vineri existenţa unor 'divergenţe' cu Parisul, minimalizându-le şi infirmând orice 'problemă personală' cu Emmanuel Macron.

'Se face mult tapaj pe acest subiect', a ironizat ea, spunând că este 'foarte bucuroasă' de această vizită.

Voinţa afişată de o parte şi de alta este deci de a aplana dezacordurile, remarcă AFP. Cu toate acestea, vizita lui Macron va avea loc într-o atmosferă discretă. Din partea Romei, publicitatea acesteia este minimă: nicio apariţie în comun a celor doi lideri în faţa camerelor de filmat şi nicio declaraţie de presă.

Din 2022, anul realegerii lui Emmanuel Macron, progresist pro-european, şi victoria electorală a naţionalistei Giorgia Meloni la conducerea unei coaliţii între dreapta şi extrema dreaptă, raporturile dintre Paris şi Roma nu au mai fost simple.

Dar interesele comune, începând cu sprijinul necondiţionat pentru Ucraina, au permis mult timp depăşirea celor două viziuni divergente asupra Europei, cu atât mai mult cu cât prim-ministrul italian, lidera unui partid de extracţie post-fascistă, a ales mai degrabă să-şi exercite influenţa la Bruxelles decât să fie supărată pe instituţiile europene.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie a perturbat aceste echilibre.

'Există o rivalitate incontestabilă', afirmă Marc Lazar, profesor la Sciences-Po din Paris. Macron şi Meloni au adoptat 'strategii diferite' faţă de preşedintele american: 'mediere şi compromis' din partea premierului italian, 'fermitate fără ruptură' din partea preşedintelui franceze, comentează acest specialist în relaţiile franco-italiene.

Guvernul italian 'crede că, întrucât este apropiat din punct de vedere ideologic de administraţia americană, va putea să o determine să facă un pas în spate în privinţa taxelor vamale'.

Or, partea franceză insistă că negocierile comerciale sunt responsabilitatea Comisiei Europene, ca şi cum i-ar nega rolul de adevărat mediator al Giorgiei Meloni.

Pe de altă parte, Emmanuel Macron s-a impus ca liderul european în dosarul ucrainean, vorbind foarte frecvent cu Donald Trump, în baza relaţiei create în timpul primului mandat al miliardarului republican la Casa Albă.

Conform Agerpres, voinţa lui Macron de a crea o 'coaliţie a voluntarilor' pregătită să ofere 'garanţii de securitate' Ucrainei sau chiar să desfăşoare trupe acolo în cadrul unui viitor acord de pace cu Rusia a perturbat înţelegerea care a existat până recent între Roma şi Paris pe această temă.

În ultimele săptămâni, vizita la Kiev a preşedintelui francez alături de liderii britanic, german şi polonez - dar fără Giorgia Meloni - şi apoi reeditarea acestui format în marja unui summit european în Albania, au scos la iveală disputele.

'Între europeni, problema formatelor trebuie gestionată conform principiului: cel mai bun impact posibil în funcţie de circumstanţe', afirmă Palatul Elysee.

Pe fond, Franţa subliniază că Italia, la fel ca alţii, 'a insistat întotdeauna' asupra 'participării americanilor la acest dispozitiv'.

În realitate, potrivit lui Marc Lazar, diplomaţii francezi minimalizează rolul Italiei, pornind de la faptul că Franţa 'este o putere nucleară, care face parte din Consiliul de Securitate al ONU' şi, prin urmare, este deja mai puţin dependentă de SUA.

Potrivit sursei, convergenţele pe acest subiect sensibil se anunţă dificil de realizat, mai ales că un consilier al lui Emmanuel Macron a respins propunerea italiană de a acorda Ucrainei protecţia prevăzută de Articolul 5 din tratatul NATO fără a o invita să adere la Alianţa Nord-Atlantică, pentru a ocoli opoziţia rusă şi americană.

'Este o formulă care merită, fără îndoială, să fie discutată, dar care este, evident, dificil de pus în aplicare, întrucât administraţia Trump refuză aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică tocmai pentru că nu doreşte să pună în aplicare articolul 5 în beneficiul Ucrainei', a declarat acest consilier.