Noi moţiuni de cenzură depuse împotriva Ursulei von der Leyen

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta cu încercări de demitere, pentru a doua oară în trei luni, grupurile de extremă dreapta şi stânga din Parlamentul European urmând să prezinte moţiuni de cenzură în această săptămână, potrivit news.ro.

Moţiunile urmează să fie propuse luni de extrema dreaptă şi extrema stângă din Franţa - Jordan Bardella, preşedintele Rassemblement National (RN), şi respectiv Manon Aubry din La France Insoumise (LFI) - urmate de discursul de răspuns al Ursulei von der Leyen şi de intervenţii ale liderilor tuturor grupurilor politice.

Voturile asupra moţiunilor vor avea loc joi.

Deşi moţiunile de cenzură nu au aproape nicio şansă să obţină majoritatea de două treimi din voturi necesară pentru a o destitui pe Ursula von der Leyen, acestea ar putea expune o îngrijorare generală cu privire la conducerea sa şi ar putea destabiliza Parlamentul European, al cărui sprijin este necesar pentru adoptarea legislaţiei.

Pentru von der Leyen, aceasta nu este o experienţă nouă. Ea s-a confruntat şi în iulie cu o moţiune de cenzură din partea unor parlamentari de extremă dreapta (moţiune iniţiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea), dar a supravieţuit politic cu uşurinţă.

Cu toate acestea, partidele din afara curentului principal au realizat că depunerea moţiunilor de cenzură, rar utilizate până acum, este uşor de realizat după ce alegerile din 2024 au dus la creşterea numărului de parlamentari de extremă dreapta la peste 100, fiind necesari doar 72 pentru a susţine o moţiune.

În cazul stângii, aceasta a cooptat şi un parlamentar din grupul de centru-stânga Socialişti şi Democraţi, precum şi mai mulţi Verzi.

Cele două moţiuni de cenzură diferă, dreapta plângându-se de politicile ecologice „greşite” şi de eşecul de a aborda migraţia ilegală, în timp ce stânga subliniază inacţiunea UE în ceea ce priveşte Gaza.

Însă ambele părţi sunt de acord că von der Leyen a acceptat un acord tarifar dezechilibrat cu Statele Unite şi că acordul comercial UE-Mercosur propus de Comisie reprezintă o ameninţare pentru agricultori şi mediu.

Ambele acorduri vor fi supuse votului în parlament în lunile următoare, rezultatul fiind incert.