O crimă în Universitate

În data de 22 Iunie 1936, Moritz Schlick, un profesor la Universitatea din Viena, se grăbea să intre la curs. Pe când urca scările spre Facultatea de Filozofie i-a ieşit în faţă unul dintre foştii săi studenţi. Acesta a scos un pistol şi a strigat: "Nemernicule, acum primeşti ce meriţi!”. După care a tras patru gloanţe. Profesorul a murit pe loc. Vizitatorul care intră în holul mare al Universităţii, astăzi, poate vedea o placă memorială aşezată exact în locul în care Moritz Schlick a fost asasinat.

S-a stins atunci fondatorul Cercului de la Viena şi unul dintre cei mai importanţi filozofi ai cunoaşterii din secolul XX. Nici acum motivaţiile asasinului nu sunt clare. Individul fusese internat la psihiatrie şi, din primele sale declaraţii, se înţelege că avea impresia că Schlick îi făcea concurenţă pentru inima unei anume domnişoare studente. Dar, în aceleaşi declaraţii, nebunul a susţinut că l-a omorât pe Schlick din cauza filozofiei pe care acesta o propaga. Într-adevăr, filozofia analitică a Cercului de la Viena era incompatibilă cu bazaconiile propagate în acea vreme de tot felul de ideologi. Printre aceştia, naziştii şi ultra-naţionaliştii.

Iată de ce, foarte probabil, asasinarea lui Schlick a fost un act anti-semit. De altfel, asasinul său a şi declarat poliţiei că l-a ucis din cauza filozofiei sale "evreieşti”. Moritz Schlick nu era evreu, ci era german dintr-o familie prusacă, dar asta nu pare să îi fi deranjat pe extremiştii care au aplaudat moartea sa. Atât naziştii cât şi austro-fasciştii erau convinşi că Cercul de la Viena era o conspiraţie evreiască. După anexarea Austriei la Reich asasinul lui Schlick a cerut şi a obţinut eliberarea condiţionată. A explicat în cererea sa că profesorul era evreu. Nici măcar naziştii nu au fost foarte convinşi, aşa că a stat sub supraveghere până spre sfârşitul războiului.

Charlie Kirk, activistul asasinat de curând în Statele Unite, nu era profesor. Din câte ştiu, nici măcar nu fusese student. Multe dintre ideile sale ar fi fost probabil criticate de profesorul Schlick. Însă există paralele surprinzătoare între cele două asasinate.

La fel ca în anii 1930, un lider de opinie este ucis într-un campus universitar, în vreme ce încerca să îşi expună ideile. Nu ştim încă toate detaliile cu privire la ucigaşul lui Kirk, dar se pare că acesta fusese o vreme student, însă renunţase după un an. Pe unul dintre cartuşele găsite în locul de unde a tras scria "Fascistule, ia de aici!”.

Şi tot ca în anii 1930, acum avem de-a face cu o atmosferă toxică în campusurile universitare. Te-ai aştepta, într-o lume normală, ca studenţii să fie lucizi şi să nu creadă tot felul de trăznăi. Însă nu mai trăim într-o lume normală. Acum campusurile marilor universităţi americane au devenit un cazan în care clocoteşte un sos format din anti-semitism şi neo-marxism. Pe Internet, mulţi tineri americani şi-au manifestat bucuria că Charlie Kirk a fost ucis. Unul se văita că nu a făcut-o el însuşi.

În ultimii ani, Charlie Kirk făcea turul universităţilor organizând întâlniri sub sloganul: "Dovedeşte-mi că nu am dreptate!”. El expunea diferite poziţii - cu privire la avort, la imigraţia ilegală, sau Amendamentul II - şi le cerea studenţilor să îl critice. Am urmărit numeroase dezbateri organizate de Kirk şi am fost frapat de contrastul dintre tonul folosit de Kirk - moderat şi politicos - şi intervenţiile multor studenţi. Aceştia din urmă îl înjurau sau înşirau nişte insanităţi culese de pe Internet, nedemne de cineva care studiază la o şcoală de elită.

Unii se vor întreba de ce ne preocupă pe noi ce se petrece în campus la Yale sau la Berkeley. Trebuie să ne preocupe. În primul rând, pentru că aceste universităţi sunt şi probabil vor rămâne o vreme o importantă sursă de idei şi de valori din lumea occidentală. Dacă generaţii de absolvenţi vor ieşi de acolo spălaţi pe creier, asta ne va afecta pe toţi, la un moment dat.

Să nu ne iluzionăm. Nu suntem imuni nici aici, între Carpaţi şi Marea cea Mare. Modele (pseudo)intelectuale de pe partea cealaltă a Atlanticului au ajuns şi la noi. Am primit acum ceva vreme un formular de completat. La capitolul "Sex”, erau... trei opţiuni: "Bărbat”, "Femeie” şi "Altul”. Păi... Care "altul”?... S-a făcut vreo descoperire nouă în biologie?

Cultura violenţei promovate de Stânga extremă face pui şi în Dreapta populistă. La ceremonia dedicată lui Charlie Kirk a apărut Trump şi a spus, în răspărul declaraţiilor văduvei, care le-a spus celor prezenţi că îl iartă pe ucigaş, că el nu îşi va ierta adversarii politici. Genial! De asta avea nevoie America acum?

Între timp, pericolul clar şi prezent vine, în Europa, din partea Stângii anti-semite. Am avut o studentă din Franţa, recent, care mi-a spus că Israelul este o putere colonialistă, care comite genocid ş.a.m.d. Faptul că Hamas a comis cel mai mare masacru împotriva evreilor de la execuţiile în masă organizate de nazişti în Polonia şi în Ucraina nu părea să o deranjeze în nici un fel. S-a supărat pe mine când i-am spus că "Palestina” este denumirea unui teritoriu, nu a unui popor, şi că evreii de acolo sunt la fel de "palestinieni” ca şi arabii din zonă. Nu s-a mai întors la cursul meu, de unde deduc că unii nu vin la facultate să înveţe ceva, ci doar pentru a-i pune la punct pe alţii.