OCDE: 7,5 milioane de potenţiali antreprenori în UE dacă locuitorii din mediul rural, femeile şi alte categorii ar fi sprijinite să facă afaceri

A 21-a Conferinţă Anuală a Reţelei Europene de Microfinanţare (EMN) s-a încheiat astăzi la Bucureşti, după două zile de discursuri publice şi dezbateri privind misiunea, scopul şi instrumentele microfinanţării într-o lume caracterizată de avansuri tehnologice rapide, ameninţarea schimbărilor climatice, război şi tulburări politice, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Aproximativ 300 de participanţi din peste 20 de ţări au luat parte la lucrările Conferinţei din 20 şi 21 iunie. (Ziua precedentă, cea de 19 iunie, a fost în mare parte rezervată pentru evenimente cu acces restricţionat, cum ar fi Adunarea Generală a EMN.) Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai UNESCO, Fondului European de Investiţii, ai Băncii Europene de Investiţii, Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Băncii Naţionale a României, precum şi practicieni în microfinanţare, ONG-uri, antreprenori, directori de bănci şi reprezentanţi ai mediului academic.

Pe parcursul evenimentului, oaspeţii au dezbătut subiecte precum rolul antreprenoriatului social, microfinanţarea ca instrument de sprijin pentru tinerii antreprenori, modalităţile în care serviciile non-financiare pot întări sănătatea financiară şi rezilienţa microîntreprinderilor, microfinanţarea şi agricultura durabilă, împuternicirea antreprenorilor femei, statutul actual al microfinanţării în România şi rolul microfinanţării în lupta împotriva schimbărilor climatice.

"Microfinanţarea este un mijloc de a combate nedreptatea socială", spune Jorgos Papadakis, directorul general al Reţelei Europene de Microfinanţare. "Datoria noastră, ca voce principală a sectorului de microfinanţare din Europa, este să convingem noua Comisie Europeană, precum şi conducerea instrumentelor de finanţare ale UE, că investiţiile în microfinanţare au sens şi pot schimba vieţile oamenilor, în special ale tinerilor. Oamenii sunt pe bună dreptate furioşi şi aleg din ce în ce mai mult să voteze pentru candidaţi extremişti. Prin microfinanţare putem îmbunătăţi situaţia financiară a oamenilor şi putem schimba mentalităţi, pentru a avea o societate mai incluzivă."

România, o piaţă majoră pentru microfinanţare

"Maria Nowak, cea care a adus conceptul de microfinanţare în Europa, a spus la un moment dat: Microcreditul a devenit scopul vieţii mele - acela de a ajuta oamenii să-şi recapete încrederea în ei înşişi şi în viitor. Viziunea mea şi viziunea EMN este de a păstra această abordare şi acest scop. Iar România ne oferă o oportunitate excelentă de a face exact acest lucru", spune Jorgos Papadakis.

Potrivit Ralucăi Andreica, membru în Consiliul Director al Asociaţiei de Microfinanţare din România, "Sectorul microfinanţării din România este unul dintre cele mai performante din regiune, demonstrând stabilitate chiar şi în anii pandemiei. Cu toate acestea, mai este încă de lucru, mai ales din punctul de vedere al reglementărilor, având în vedere că în România organizaţiile de microfinanţare sunt supuse aceloraşi reguli ca majoritatea celorlalte IFN. Acest lucru implică condiţii excesiv de stricte privind garanţiile, ceea ce face ca accesul la microcredite să fie mai dificil, de exemplu, pentru micii fermieri care au mare nevoie de ele. Am fi bucuroşi să lărgim excelenta colaborare pe care o avem cu Banca Naţională a României pentru a dezvolta un cadru specific de reglementare pentru sectorul microfinanţării."

Asociaţia de Microfinanţare din România a fost co-organizatoare a Conferinţei Anuale a EMN din acest an. AMF are, în ţara noastră, 169 de organizaţii membre.

În România, soldul brut al microcreditelor se situa în anul 2023 la 644,69 mil. de euro, la un număr de peste 116.800 de clienţi activi. În intervalul de cinci ani dintre 2019 şi 2023, soldul brut a înregistrat o creştere de circa 80%.

7,5 milioane de potenţiali antreprenori în UE

Mai multe teme largi s-au conturat din prezentările şi dezbaterile cu invitaţii. Una dintre aceste probleme a fost potenţialul antreprenorial latent din Uniunea Europeană, în special în contextul microfinanţării ca instrument de incluziune socială şi motor de creştere economică. De exemplu, unul dintre discursurile principale susţinute în cadrul evenimentului s-a referit la raportul OCDE-UE "The Missing Entrepreneurs", lansat la sfârşitul anului 2023. Conform raportului, dacă toate persoanele ar fi similar de active în afaceri ca şi bărbaţii cu vârste între 30 şi 49 de ani, în UE ar fi cu 7,5 milioane de antreprenori mai mulţi, respectiv cu 34 de milioane mai mulţi în toate statele OCDE. Aceşti "antreprenori lipsă" s-ar putea găsi printre categorii care au fost mult timp - şi pe nedrept - trecute cu vederea, cum ar fi rezidenţii în zonele rurale, femeile, migranţii/refugiaţii, şomerii şi persoanele cu dizabilităţi. Împuternicirea acestor categorii, oferindu-le nu doar acces la finanţare, ci şi servicii non-financiare precum mentoratul în afaceri sau traininguri de alfabetizare financiară, ar putea fi un factor major de creştere economică în următorul deceniu şi dincolo de acesta.

Nevoia de mai multă incluziune - în special în ceea ce priveşte accesul la finanţare şi oportunităţile de creştere - a fost, de asemenea, un subiect recurent. Una dintre ideile prezentate în cadrul panelului "Youth in Microfinance" a fost crearea unui program de schimb pentru antreprenori la nivelul UE, modelat după Erasmus, una dintre cele mai de succes iniţiative de cooperare transnaţională implementate în Uniunea Europeană. Un program de schimb de tip Erasmus, care ar expune antreprenorii la stagii formare aprofundată, resurse de cunoaştere, mentorat şi diverse experienţe de afaceri, ar putea include şi beneficiari din categorii defavorizate, cum ar fi antreprenorii potenţiali care trăiesc în zonele rurale, contribuind astfel la stoparea exodului de creiere.

O a treia problemă importantă a fost nevoia de alfabetizare financiară în rândul beneficiarilor. O propunere prezentată la eveniment ar condiţiona obţinerea unui microcredit de obligaţia împrumutatului de a participa la un curs de alfabetizare financiară. Aceasta ar fi completată de alte măsuri non-financiare de sprijin, cum ar fi oferirea de servicii de mentorat în afaceri. Conceptul de "bootstrapping" - utilizarea activelor, cunoştinţelor şi abilităţilor deja existente, pe lângă ceea ce oferă organizaţiile de microcreditare - ar completa astfel cadrul de sprijin pentru micii antreprenori.