Omenirea intră într-o eră a temperaturilor record: 2025, al treilea cel mai cald an din istorie

Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată la nivel global, potrivit datelor publicate de observatorul european Copernicus şi de institutul american Berkeley Earth. Specialiştii avertizează că temperaturile extrem de ridicate nu reprezintă un episod izolat, iar 2026 este aşteptat să se menţină la niveluri istorice, confirmând o accelerare îngrijorătoare a încălzirii globale, transmite AFP. Potrivit raportului anual Copernicus, temperatura medie globală s-a situat, pentru al treilea an consecutiv, peste pragul de 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială (1850-1900) - un nivel considerat până recent drept o limită care nu ar trebui depăşită pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

• Trei ani peste pragul de 1,5 grade Celsius

„Creşterea accentuată înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, au estimat, separat, oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth. În 2025, temperatura medie globală la suprafaţa zonelor de uscat şi a oceanelor a fost cu 1,47 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, după recordul absolut de 1,60 grade Celsius stabilit în 2024. Numeroşi climatologi, responsabili politici şi reprezentanţi ai ONU au admis public încă din 2024 că obiectivul cel mai ambiţios al Acordului de la Paris - limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius - este, practic, imposibil de atins pe termen lung. După trei ani consecutivi peste acest prag, Copernicus estimează că depăşirea durabilă ar putea fi oficializată „până la sfârşitul acestui deceniu, cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se anticipa iniţial”.

• 2026 nu va aduce o pauză în încălzirea globală

Prognozele pentru acest an nu sunt mai optimiste. Samantha Burgess, director adjunct pentru Schimbări Climatice în cadrul Copernicus, se aşteaptă „ca 2026 să fie unul dintre cei mai călduroşi cinci ani înregistraţi vreodată”, cu valori comparabile cu cele din 2025. La rândul lor, climatologii de la Berkeley Earth estimează că 2026 va fi, cel mai probabil, al patrulea cel mai cald an din istorie, după 1850. În cazul apariţiei fenomenului El Niño, cunoscut pentru efectul său de amplificare a temperaturilor, „2026 ar putea deveni chiar un an record”, a declarat pentru AFP Carlo Buontempo, director pentru Schimbări Climatice în cadrul Copernicus. „Fie că va fi 2026, 2027 sau 2028, nu contează de fapt. Traiectoria este foarte, foarte clară”, a subliniat acesta.

• Politici slăbite şi emisii în creştere

Accelerarea încălzirii globale este cu atât mai îngrijorătoare cu cât eforturile internaţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră par să piardă din intensitate. Statele Unite, al doilea cel mai mare emiţător global, s-au îndepărtat de cooperarea climatică internaţională sub administraţia Donald Trump, acordând prioritate exploatării petrolului şi cărbunelui. În acelaşi timp, în mai multe ţări bogate, reducerea emisiilor a stagnat în 2025. În Franţa şi Germania, scăderea emisiilor a „bătut pasul pe loc”, iar în Statele Unite, extinderea centralelor electrice pe cărbune a dus la o nouă creştere a amprentei de carbon, anulând o parte din progresele obţinute anterior. „Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată mai mare”, a declarat Mauro Facchini, şeful Unităţii Copernicus, într-o conferinţă de presă.

• Recorduri regionale şi evenimente extreme

Media globală ascunde discrepanţe majore la nivel regional. Analizele realizate de AFP pe baza datelor zilnice Copernicus arată temperaturi record în zone precum Asia Centrală, Antarctica şi regiunea Sahel. Potrivit Berkeley Earth, aproximativ 770 de milioane de persoane au experimentat temperaturi record în ţările lor în 2025, în timp ce, la nivel global, nu s-a înregistrat niciun record de frig. Anul 2025 a fost marcat şi de o succesiune de evenimente climatice extreme: valuri de căldură, cicloane şi furtuni violente în Europa, Asia şi America de Nord, precum şi incendii devastatoare în Spania, Canada şi California. Intensitatea şi frecvenţa acestor fenomene sunt amplificate de schimbările climatice, avertizează specialiştii.

• De ce se încălzeşte planeta mai rapid

Consumul tot mai mare de petrol, cărbune şi gaze fosile rămâne principalul motor al încălzirii globale. Variabilitatea naturală a climei joacă, de asemenea, un rol, însă în 2025 fenomenul de răcire La Niña a fost relativ slab. În plus, cercetătorii atrag atenţia asupra unor factori mai puţin evidenţi, dar importanţi. Robert Rohde, cercetător-şef la Berkeley Earth, avertizează că reglementările internaţionale introduse în 2020 pentru reducerea conţinutului de sulf din combustibilul navelor au avut un efect paradoxal. Reducerea emisiilor de dioxid de sulf a diminuat formarea aerosolilor care reflectau lumina solară, contribuind astfel, indirect, la o creştere suplimentară a temperaturilor globale. Concluzia oamenilor de ştiinţă este una fermă: chiar dacă anul exact al următorului record absolut rămâne incert, direcţia este clară. Planeta continuă să se încălzească rapid, iar fereastra de timp pentru limitarea efectelor cele mai grave ale schimbărilor climatice se îngustează dramatic.