OMV Petrom - profit în scădere cu 14% în prima jumătate a anului

Grupul OMV Petrom a înregistrat o scădere cu 14% a profitului net în primele şase luni ale anului 2026, până la valoarea de 1,8 miliarde lei, evoluţie determinată în principal de un rezultat financiar negativ şi de taxa de solidaritate aplicată în segmentul de explorare şi producţie, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Prima jumătate a anului a adus o volatilitate semnificativă a preţurilor mărfurilor, care au atins niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu şi al îngrijorărilor legate de întreruperile în aprovizionare. În acest context macroeconomic, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale s-a ridicat la 3 miliarde lei, valoare care reprezintă o creştere cu 21% susţinută de contribuţiile mai mari din segmentele Gaze şi Energie şi Rafinare şi Marketing. Totodată, contribuţia grupului la bugetul de stat a crescut cu 29% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 10,2 miliarde lei. Compania a direcţionat 3,7 miliarde lei către investiţii în primul semestru, sumă mai mare cu 13% utilizată pentru proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF/HVO şi energie din surse regenerabile, dar şi pentru activitatea tradiţională de explorare şi producţie, arată datele transmise de companie.

„Prin operaţiunile noastre, am asigurat aprovizionarea neîntreruptă cu energie a clienţilor noştri, menţinând în acelaşi timp un ritm susţinut de progres în procesul nostru de transformare. Asigurarea unei aprovizionări fiabile cu energie rămâne o prioritate în contextul perturbărilor actuale de pe piaţă. Pentru 2026, planificăm investiţii de 9 miliarde de lei pentru a susţine si a contribui la creşterea capacităţii de producţie de energie a României”, a declarat Christina Verchere CEO OMV Petrom.

Conform comunicatului de presă, în segmentul de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1.548 milioane lei, în creştere cu 4% faţă de primele şase luni ale anului trecut, în timp ce efectul pozitiv al preţurilor mai mari la ţiţei şi gaze naturale şi al volumelor crescute de vânzări de gaze naturale a fost contrabalansat în mare parte de impozitarea mai ridicată şi de volumele mai mici de vânzări de ţiţei, informează compania. Producţia s-a menţinut stabilă la valoarea de 103 bep pe zi, datorită contribuţiei reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi care au compensat declinul natural, însă costul unitar de producţie a urcat cu 4%, până la 18,4 dolari pe bep, ca urmare a cursului de schimb valutar nefavorabil şi a volumelor mai mici disponibile pentru vânzare.

În divizia de Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a atins 1.253 milioane lei, fiind cu 33% mai mare faţă de primul semestru din anul precedent, pe fondul unor volume mai mari de vânzări şi al unei rate de utilizare a rafinăriei de 97%, aspecte care au susţinut disponibilitatea produselor şi siguranţa aprovizionării, transmite sursa citată. Totuşi, marja realizată de rafinare s-a situat uşor sub nivelul din 2025 din cauza măsurilor de reglementare din al doilea trimestru, în ciuda unui indicator al marjei de rafinare de 18,4 dolari pe bep, în timp ce volumele de vânzări cu amănuntul la nivelul grupului au crescut cu 5% în contextul distorsiunilor de piaţă generate de intervenţiile legislative, informează compania.

Segmentul Gaze şi Energie a înregistrat un rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 318 milioane lei, faţă de o pierdere de 94 de milioane lei în perioada similară din 2025, evoluţie marcată de o contribuţie pozitivă din partea activităţii de energie electrică în urma dereglementării pieţei, în timp ce activitatea de gaze naturale a raportat rezultate solide susţinute de livrări mai mari, conform datelor menţionate. Volumele totale de vânzări de gaze naturale au crescut cu 15%, până la 26,1 TWh, reflectând livrări mai mari către piaţa angro, clienţii finali şi consumul crescut al centralei electrice Brazi, a cărei producţie a avansat la 2,1 TWh şi a asigurat 8% din mixul de generare al României.

Pe plan regional şi în zona proiectelor de tranziţie energetică, perimetrul Neptun Deep din România a avansat către prima producţie de gaze din anul 2027 prin instalarea platformei în ape de mică adâncime, finalizarea a şase sonde şi a conductei către ţărm, în timp ce în Bulgaria s-au finalizat forajele în perimetrul Han Asparuh şi grupul s-a extins în Marea Neagră prin alăturarea în perimetrul de explorare Han Tervel în luna iulie 2026, potrivit comunicatului de presă. În sectorul emisiilor reduse de carbon, s-a finalizat extinderea reţelei de încărcare a vehiculelor electrice susţinută de Uniunea Europeană, s-au livrat toate modulele pentru proiectul de hidrogen verde de 20 MW de la Petrobrazi, unde s-a pus în funcţiune şi o nouă unitate de aromatice, iar în domeniul regenerabilelor au intrat în faza de execuţie trei proiecte eoliene de aproximativ 300 MW în parteneriat cu Renovatio Group, proiectul solar Gabare din Bulgaria a trecut în faza de dezvoltare şi s-a contractat o finanţare de 47 de milioane de euro pentru proiectul eolian de la Gura Văii.