(P) EDWIN VERMULST, EXPERT ÎN DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ŞI AL UE: "Este nevoie de o nouă consultare cu privire la Legea 5G"

Proiectul de lege privind tehnologia 5G în România ar trebui supus unei noi dezbateri publice, pentru a vedea în ce măsură modificările făcute de Ministerul Comunicaţiilor iau în considerare numeroasele comentarii şi critici care au fost formulate în consultarea publică iniţială, consideră renumitul avocat Edwin Vermulst, cu o vastă experienţă în dreptul comerţului internaţional, implicat în numeroase proceduri de soluţionare a litigiilor la Organizaţia Mondială a Comerţului.

Într-un interviu pentru B1.ro, Edwin Vermulst, care practică dreptul comerţului internaţional din anul 1985 şi este fondator al companiei VVGB Advocaten, a explicat faptul că proiectul legislativ privind desfăşurarea reţelelor 5G în România stabileşte criterii exclusiv politice pentru a decide acceptarea sau respingerea echipamentelor de la un anumit furnizor. Acestea vin în contradicţie atât cu strategiile unificate stabilite la nivelul UE, cât şi cu criteriile luate în considerare de alte state europene precum Germania, care se bazează în special pe o abordare tehnică, şi nu pe o abordare politică.

Edwin Vermulst consideră faptul că prezenţa în legislaţia românească a unor prevederi care exclud în mod discriminatoriu un furnizor de echipamente privind implementarea tehnologiei 5G dintr-o anumită ţară vine în contradicţie cu principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În acest caz, transformarea Chinei într-o ţintă contrazice principiul naţiunii celei mai favorizate, iar legislaţia românească poate fi atacată şi pot exista litigii.

Edwin Vermulst a explicat faptul că în situaţia în care Huawei sau un alt furnizor chinez este înlăturat pe baza procedurii de pre-autorizare din legislaţia românească privind tehnologia 5G, China poate ataca acest proces la Organizaţia Mondială a Comerţului.

"Pentru că aceasta este o legislaţie a României şi pentru că România invocă securitatea naţională, China dacă va decide să meargă la Organizaţia Mondială a Comerţului poate ataca legislaţia românească sau măsura excluderii furnizorilor chinezi pe baza legislaţiei româneşti, poate ataca acest aspect la Organizaţia Mondială a Comerţului. Una dintre reguli este ceea ce numim naţiunea cea mai favorizată, prin asta înţelegem că trebuie să tratezi toate statele în aceeaşi manieră. Nu poţi să discriminezi, nu poţi să spui nu îmi place SUA, deci impun tarife, dar îmi place Tunisia, deci nu impun tarife. Trebuie să tratezi pe toată lumea în aceeaşi manieră. Problema cu legislaţia românească, cu criteriile este că acestea sunt în mod clar ţintite asupra unui furnizor care provine dintr-o anume ţară, China. Acest lucru rezultă în mod clar din criterii, China este ţinta. Dacă China este exclusă şi dacă furnizori chinezi sunt înlăturaţi pentru că nu se încadrează procedurilor de pre-autorizare, atunci China este tratată diferit faţă de furnizorii din alte state. Acest lucru violează ceea ce numim naţionea cea mai favorizată. Ca efect este o a doua bază legală, articolul 11, nu poţi bloca produsele unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. China este desigur un stat membru. Prin urmare dacă Huawei sau un alt furnizor chinez este înlăturat pe baza procedurii de pre-autorizare, în mod efectiv este blocat un produs chinezesc iar acest lucru poate fi atacat de China", a declarat Edwin Vermulst.

Acesta a subliniat faptul că abordarea din legislaţia românească este una radicală, în contradicţie cu abordarea europeană privind tehnologia 5G.

"Criteriile în proiectul de lege românesc sunt diferite de criteriile UE din setul de instrumente. Setul de instrumente se uită la ce fel de reţea şi la componentele ei şi spune că anumite componente, anumite părţi ale reţelei sunt critice, de exemplu miezul reţelei este critic. Dar alte componente ale reţelei sunt mai puţin critice, sau mai puţin sensibile. Setul de instrumente spune statelor membre: nu vă uitaţi la un întreg, uitaţi-vă la componente, poate indica miezul care este foarte sensibil, foarte critic. Trebuie să aplicaţi evaluări diferite ale riscurilor. Apoi indică alte componente care sunt mai puţin sensibile. Deci propunerea UE în setul de instrumente este mult mai nuanţată decât abordarea românească. Abordarea românească este ca un ciocan mare. Abordarea Europeană spune: discută cu cealaltă parte, vezi ce se poate face, poate că nu poate fi admis pentru miezul reţelei dar poate fi admis pentru părţile non-critice ale reţelei. Deci abordarea este mult mai rafinată", a precizat Edwin Vermulst.

Mai mult, acesta a explicat că criteriile exclusiv politice din legislaţia românească privind desfăşurarea reţelelor 5G pot intra în contradicţie cu legislaţia şi principiile generale ale UE referitoare la libera circulaţie a bunurilor.

"Piaţa comună - avem o singură piaţă şi una dintre cele patru libertăţi este libertatea de mişcare a bunurilor. Acest lucru presupune că dacă un produs este creat oriunde în UE se poate mişca liber în toate cele 27 de state membre ale UE. Pe deasupra, produsul importat se poate mişca de asemenea liber şi poate fi vândut oriunde în comunitatea europeană sau în statele membre ale UE. Numim acest lucru libertatea de mişcare a bunurilor, asta înseamnă că un produs odată ce este importat poate fi pus în liberă circulaţie şi se poate mişca oriunde în comunitatea europeană. Prin urmare, chiar dacă legislaţia românească este adoptată şi dacă pe baza acesteia un produs este blocat pe piaţa din România, însă dacă acest produs este permis în alt stat membru al UE, violezi principiul libertăţii de mişcare a bunurilor", consideră Edwin Vermulst.