Parlamentul European îşi reiterează apelul pentru un buget ambiţios al UE pentru perioada 2028-2034, în contextul negocierilor care vizează următorul cadru financiar multianual, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al instituţiei.
Eurodeputaţii au dezbătut miercuri, împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Consiliului, cele mai recente evoluţii ale negocierilor privind viitorul buget al Uniunii.
Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor al Parlamentului pentru cadrul financiar multianual, a avertizat că Parlamentul nu va aproba o reducere a bugetului care ar slăbi capacitatea UE de a-şi atinge obiectivele sau de a reacţiona la crize şi situaţii neprevăzute.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget la un nivel similar celui actual, reprezentând 1,15% din venitul naţional brut al statelor membre, faţă de 1,14% în cazul actualului cadru financiar, la momentul prezentării acestuia.
Mureşan a susţinut că orice reducere suplimentară faţă de propunerea Comisiei ar slăbi Uniunea şi a subliniat că, deşi bugetele naţionale au crescut cu 68% în ultimii şapte ani, bugetul UE nu a ţinut acelaşi ritm.
La rândul său, Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare pentru cadrul financiar multianual, a afirmat că UE se confruntă cu provocări structurale, care necesită un răspuns „la fel de structural şi ambiţios” şi a subliniat că Parlamentul nu solicită pur şi simplu mai mulţi bani, ci resurse corespunzătoare responsabilităţilor Uniunii.
Eurodeputaţii consideră că un buget mai puternic este necesar pentru priorităţi precum competitivitatea, independenţa energetică, securitatea, clima, educaţia şi sănătatea, iar Parlamentul susţine, de asemenea, resurse adecvate pentru agricultură, regiuni, politica de coeziune şi finanţarea socială, precum şi creşterea transparenţei şi responsabilităţii în cheltuirea fondurilor europene.
Thomas Byrne, ministrul irlandez al afacerilor europene, a anunţat că preşedinţia irlandeză a Consiliului UE va prezenta sâmbătă proiectul poziţiei de negociere a statelor membre, cu obiectivul de a apropia negocierile de un acord.
Comisarul european pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, a avertizat că unele state membre continuă să privească bugetul UE prin prisma raportului dintre contribuţiile naţionale şi fondurile primite şi a susţinut că această abordare nu este potrivită pentru un buget destinat să răspundă unor provocări comune care ar fi mai costisitoare dacă ar fi abordate separat de fiecare stat.
În poziţia adoptată în aprilie 2026, Parlamentul European a solicitat o creştere de aproximativ 10% faţă de propunerea Comisiei din iulie 2025, astfel eurodeputaţii cer fonduri suplimentare pentru apărare şi securitate, competitivitate, coeziune şi agricultură şi propun noi surse de venituri pentru bugetul comun, printre care o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului CBAM şi o taxă pe câştigurile de capital din criptoactive.
Statele membre negociază în prezent o poziţie comună, iar proiectul de poziţie al preşedinţiei cipriote a Consiliului prevedea o reducere de 2% faţă de propunerea Comisiei, astfel cadrul de negociere al preşedinţiei irlandeze urmează să fie prezentat sâmbătă, 10 octombrie.
Pentru adoptarea bugetului multianual al UE sunt necesare o decizie unanimă a Consiliului şi aprobarea Parlamentului European cu majoritatea absolută a eurodeputaţilor, în prezent, peste 93% din bugetul UE este destinat programelor care sprijină persoane şi proiecte din statele membre, în timp ce mai puţin de 7% este alocat administraţiei.




























































Opinia Cititorului