Partidul premierului Netanyahu a urcat în sondajele privind intenţiile de vot după războiul cu Iranul

Partidul Likud, condus de premierul israelian Benjamin Netanyahu, a înregistrat o creştere semnificativă în intenţiile de vot în urma conflictului recent cu Iranul, potrivit unui sondaj publicat miercuri seara de postul public israelian Kan şi citat joi de agenţia EFE, care redă cele ce urmează.

Sondajul, realizat pe 25 iunie, la o zi după anunţarea încetării focului mediate de preşedintele american Donald Trump, arată că Likud ar obţine 31 de mandate în Knesset dacă alegerile ar avea loc astăzi. Este o creştere faţă de cele 23 estimate în sondajul anterior războiului, însă cu un mandat mai puţin decât deţine în prezent, partidul rămânând totuşi cel mai puternic din Israel.

Pe poziţia a doua s-ar clasa formaţiunea naţionalistă Israel Beitenu, condusă de Avigdor Liberman, cu 15 mandate, în scădere faţă de sondajul anterior, dar mult peste cele şase mandate deţinute în prezent. Partidul de centru Yesh Atid, condus de fostul premier Yair Lapid, ar urca la 14 mandate, faţă de 12 anterior, deşi este o scădere considerabilă comparativ cu cele 23 de locuri din actualul Parlament. Alte partide din opoziţie, precum Democraţii social-democraţi şi Unitatea Naţională, ar obţine 11, respectiv 13 mandate, în scădere faţă de estimările anterioare. Formaţiunea de extremă dreapta Puterea Evreiască a ministrului securităţii naţionale Itamar Ben Gvir s-ar menţine la şapte mandate, în timp ce Sionismul Religios, partidul ministrului de finanţe Bezalel Smotrich, nu ar obţine suficiente voturi pentru a intra în Parlament.

În ansamblu, actuala coaliţie guvernamentală ar obţine 56 de locuri, în creştere faţă de cele 53 din sondajul anterior, dar mult sub cele 67 de mandate pe care le deţine în prezent. Această tendinţă sugerează că, în cazul unor alegeri anticipate, majoritatea parlamentară a coaliţiei ar fi pusă în pericol.

Chiar dacă popularitatea partidului său este în creştere, Benjamin Netanyahu continuă să divizeze opinia publică. Sondajul arată că 52% dintre israelieni cred că el ar trebui să se retragă din viaţa politică după încheierea conflictului din Fâşia Gaza, în timp ce 24% se opun acestei idei, iar alţi 24% sunt indecişi. În ceea ce priveşte percepţiile asupra conflictului cu Iranul, 52% dintre respondenţi declară că se tem de această ţară, iar 48% consideră că Israelul şi Statele Unite au reuşit să afecteze semnificativ capacităţile nucleare ale regimului de la Teheran. Doar 30% cred că efectul a fost nesemnificativ.

În privinţa încetării focului cu Iranul, 40% dintre respondenţi sunt sceptici şi cred că aceasta nu va dura, în timp ce 30% sunt mai optimişti. Totodată, 45% consideră justificată decizia de a încheia conflictul, iar 40% se declară împotrivă. În ceea ce priveşte conflictul din Gaza, 62% dintre israelieni susţin oprirea imediată a ostilităţilor, în timp ce 22% se pronunţă pentru continuarea războiului, potrivit sursei citate.

Netanyahu, aflat la conducerea Israelului timp de peste 15 ani în mod neconsecutiv şi implicat în mai multe procese pentru corupţie, rămâne o figură controversată. A fost intens criticat pentru modul în care a gestionat conflictul cu palestinienii şi pentru tentativa de reformă judiciară din 2023, care a provocat proteste masive în întreaga ţară. Cu toate acestea, confruntarea cu Iranul pare să fi generat o consolidare temporară a imaginii sale şi o mobilizare parţială a susţinătorilor.