Polonia solicită aliaţilor mai multă apărare aeriană

Polonia a solicitat aliaţilor sisteme suplimentare de apărare aeriană şi tehnologie anti-drone pentru a-şi proteja mai bine teritoriul de incursiunile ruseşti, scrie Bloomberg citând surse informate despre această cerere. În acelaşi timp, ţările baltice au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, solicitând menţinerea unei iniţiative cheie de finanţare a apărării, după ce Pentagonul a anunţat că intenţionează să reducă fondurile alocate ţărilor europene care se învecinează cu Rusia, conform sursei.

Solicitarea a venit după ce Polonia, membru NATO şi al Uniunii Europene, a doborât drone care au traversat teritoriul său în timpul unui atac aerian masiv al Rusiei asupra Ucrainei, fiind prima reacţie de acest fel de la începutul invaziei ruse în ţara vecină, acum mai bine de trei ani şi jumătate. Autorităţile poloneze au raportat că cel puţin 19 drone au intrat în spaţiul aerian polonez.

Varşovia se consultă cu aliaţii săi din NATO cu privire la asistenţa suplimentară, au spus sursele Bloomberg, vorbind sub condiţia anonimatului, deoarece discuţiile au loc în spatele uşilor închise. Aliaţii au discutat deja despre incident încă de miercuri dimineaţă, după ce Polonia a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care declanşează consultări şi poate deschide calea către o acţiune coordonată între aliaţi.

„Avem nevoie de rachete Patriot, deoarece dronele nu sunt singura formă de ameninţare rusă la adresa spaţiului nostru aerian. Avem nevoie şi de un „zid anti-drone”, a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, într-o conferinţă de presă la Varşovia.

CE ŞANSE ARE POLONIA SĂ PRIMEASCĂ AJUTOR

Secretarul britanic al apărării, John Healey, care a calificat intruziunea dronelor drept „periculoasă, imprudentă, fără precedent”, a declarat că guvernul său evaluează modalităţi de a răspunde la solicitarea Poloniei. O opţiune este întoarcerea a cel puţin câtorva dintre cele şase avioane Typhoon care au fost dislocate în Polonia în cadrul misiunii NATO de poliţie aeriană până acum şase săptămâni, potrivit unei persoane apropiate discuţiilor.

Polonia ar putea avea deja câteva oferte. Prim-ministrul Donald Tusk a declarat într-o postare pe X că, în discuţiile sale de miercuri cu liderii Franţei, Regatului Unit, Ucrainei, Italiei, Germaniei şi Ţărilor de Jos, a primit „propuneri de sprijin concret pentru apărarea aeriană” a ţării.

Cu toate acestea, ar putea fi dificil pentru aliaţi să furnizeze sisteme mai avansate, cum ar fi Patriot, pentru că acestea ar fi şi mai utile în Ucraina, după cum a declarat adjunctul ministrului apărării din Germania. „În mod colectiv, considerăm că, în acest moment, având în vedere raidurile ucigaşe ale armatei ruse asupra Ucrainei, acestea sunt cel mai bine poziţionate în viitor în Ucraina”, a spus Jens Plötner.

O STRATEGIE VICLEANĂ

Un diplomat de rang înalt dintr-o ţară NATO a declarat că, având în vedere numărul mare de drone ruseşti care au trecut în Polonia, consideră că incursiunea a fost intenţionată. Una dintre tacticile Rusiei cu acest atac ar fi putut fi aceea de a încuraja aliaţii să-şi întărească sistemele de apărare aeriană Patriot în Polonia şi, ca urmare, să îi împiedice să intervină în Ucraina.

Dincolo de consultări, orice acţiune suplimentară coordonată la nivelul NATO ar necesita consens, inclusiv sprijinul preşedintelui american Donald Trump. Casa Albă şi Pentagonul nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii cu privire la apelul polonez, dar Trump a discutat cu preşedintele polonez Karol Nawrock imiercuri seara.

Trump le-a spus marţi oficialilor europeni că este dispus să impună noi tarife drastice asupra Indiei şi Chinei pentru a-l determina pe Putin să vină la masa negocierilor cu Ucraina - dar numai dacă şi ţările UE vor face acelaşi lucru.

Zlotul polonez a scăzut miercuri cu până la 0,5% faţă de euro, cea mai mare scădere zilnică de la sfârşitul lunii iulie şi cea mai slabă performanţă dintre monedele est-europene. Indicele WIG20 din Varşovia a scăzut cu până la 2,6% la începutul tranzacţionării, iar obligaţiunile în dolari ale ţării au înregistrat, de asemenea, o scădere.

SCRISOARE DE LA BALTICI

Între timp, cele trei ţări baltice au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, solicitând menţinerea unei iniţiative militare-cheie de finanţare, după ce Pentagonul a anunţat că intenţionează să reducă fondurile alocate unor ţări europene de pe flancul estic. Reducerile ar fi de sute de milioane de dolari şi ar avea un impact în special asupra Iniţiativei de securitate baltică (BSI) care se referă la Estonia, Letonia şi Lituania, potrivit Bloomberg.

„Recunoaştem pe deplin că resursele SUA sunt limitate la nivel naţional şi la nivel global”, au scris parlamentarii din cele trei ţări baltice într-o scrisoare adresată omologilor lor americani. „Fiecare dolar cheltuit pentru BSI este compensat de cheltuieli multiple pentru echipamente americane de la companii americane”, au arătat ei.

Potrivit scrisorii, SUA au acordat ţărilor baltice finanţare în valoare de peste 1 miliard de dolari în cadrul iniţiativei, începând din 2018.

Planul de reducere a sprijinului SUA face parte din schimbarea priorităţilor preşedintelui Donald Trump, care doreşte să se concentreze mai puţin pe Europa şi mai mult pe China. Casa Albă a exercitat presiuni asupra aliaţilor NATO pentru a creşte cheltuielile de apărare şi asupra membrilor europeni pentru a-şi asuma mai mult responsabilitatea pentru obligaţiile lor de securitate.