Premierul Slovaciei a numit un fost membru al unui grup infracţional organizat pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii

Premierul Robert Fico l-a desemnat pe Tibor Gaspar, deputat Smer şi fost şef al poliţiei naţionale, drept cel mai serios candidat pentru postul de director al Serviciului de Informaţii slovac (SIS), relatează g4media.ro

Potrivit sursei citate, această poziţie, de şef al agenţiei integrate de informaţii interne şi externe a Slovaciei, este una dintre cele mai importante din cadrul forţelor de securitate - şi ar urma să fie ocupată de un om acuzat de mai multe infracţiuni penale. Printre acestea se numără apartenenţa la un grup infracţional organizat, care, potrivit anchetatorilor, a controlat de facto poliţia înainte de 2018. Potrivit rechizitoriului, grupul anonim era condus de o rudă a lui Gaspar, Norbert Bödör, un oligarh apropiat de Smer.

Numele lui Gaspar a apărut, de asemenea, în cazul crimei lui Jan Kuciak, deşi martorii şi-au schimbat declaraţiile cu privire la modul exact în care a fost implicat. Fostul poliţist condamnat Pavol Vorobjov a declarat iniţial poliţiei că Gaspar a fost cel care a ordonat "lustraţia" sa ilegală în bazele de date ale poliţiei. Lustraţia se referă aici la procesul de căutare a unei persoane în bazele de date ale statului pentru a obţine toate informaţiile personale despre aceasta, inclusiv adrese, numere de înmatriculare, informaţii despre rude etc.

În acest caz, informaţiile au fost folosite în supravegherea jurnalistului de investigaţie de către echipa angajată de oligarhul şi infractorul condamnat Marian Koèner. Rezultatele supravegherii au fost folosite, la rândul lor, de ucigaşii lui Jan şi ai logodnicei sale, Martina Ku¹nírova. Cu toate acestea, Vorobjov şi-a schimbat ulterior mărturia.

"Tibor Ga¹par este pentru mine unul dintre cei mai tari candidaţi pentru acest post [şef al SIS]", a declarat în repetate rânduri premierul Robert Fico. El doreşte să-l instaleze în funcţia de şef al serviciilor de informaţii slovace, în ciuda dezaprobării preşedintei Zuzana Èaputova.

Coaliţia de guvernare a decis chiar să schimbe legea astfel încât următorul director al SIS, dacă din întâmplare ar fi şi deputat, să îşi părăsească pur şi simplu cealaltă poziţie de membru al Adunării Naţionale a Republicii Slovace, în loc să renunţe la ea; dacă ar înceta să mai fie şef al SIS, şi-ar putea recăpăta pur şi simplu locul. Tehnic, Ga¹par ar rămâne în continuare un membru al parlamentului, dar absent. Acest lucru ar însemna o protecţie suplimentară din partea sa, deoarece şi-ar putea păstra imunitatea în calitate de deputat (este necesar consimţământul parlamentar pentru o eventuală arestare preventivă a unui membru al parlamentului, ceea ce nu este cazul şefului SIS).

Experţii spun că numirea unei astfel de persoane - şi anume, o persoană care se confruntă cu acuzaţii penale - în funcţia de director al serviciilor secrete reprezintă o ameninţare serioasă la adresa credibilităţii SIS.

"După turbulenţele şi scandalurile din ultimii ani, SIS a încetat de mult timp să mai acţioneze ca un partener credibil la nivel internaţional. Posibila numire a lui Tibor Ga¹par la conducerea serviciului nu face decât să confirme această stare de fapt, iar SIS va pierde prin această mişcare şi ultimele rămăşiţe de încredere ale aliaţilor săi", avertizează Andrea Michalcova, analist de securitate şi director al Centrului pentru o Societate Informată din Praga. "În comunitatea de informaţii din străinătate, serviciile secrete slovace vor fi astfel adăugate la categoria în care nu se poate avea încredere, iar acestea vor putea face schimb de informaţii doar cu alte servicii compromise", a mai spus Michalcova.

"Suntem mai mici decât Austria şi Ungaria, mai vulnerabili, aşa că trebuie să ne bazăm mai mult pe partenerii noştri internaţionali în ceea ce priveşte schimbul de informaţii", a declarat recent un oficial guvernamental slovac pentru VSquare, subliniind că este crucial pentru guvernul Fico să le demonstreze partenerilor din UE şi NATO că sunt în continuare aliaţi de încredere.

Cu toate acestea, mai multe surse europene din comunitatea de securitate şi de informaţii au confirmat pentru ICJK.sk şi VSquare că mai multe servicii de informaţii aliate au încetat deja să mai împărtăşească cu Slovacia informaţii mai sensibile despre războiul din Ucraina şi chestiuni de contraspionaj privind Rusia şi China.

Acest lucru a început atunci când noul guvern pro-rus al lui Fico a preluat puterea în octombrie 2023. Dar dacă Tibor Ga¹par va deveni şeful SIS, situaţia cu schimbul de informaţii ar putea să se înrăutăţească şi mai mult şi să ducă serviciile de informaţii slovace în izolare - mai ales că există acuzaţii serioase privind modul în care Ga¹par şi subordonaţii săi din poliţie schimbau în mod ilegal informaţii sensibile cu infractorii.

Cine este Tibor Ga¹par?

Tibor Ga¹par a fost nevoit să demisioneze din funcţia de preşedinte al poliţiei slovace după ce, în 2018, au început protestele legate de uciderea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Ku¹nírova.

După schimbarea de guvern din 2020, foştii săi subordonaţi l-au acuzat pe Ga¹par de o serie de infracţiuni, iar în prezent este acuzat în mai multe cazuri. El este acuzat că a dat mită anchetatorilor de la NAKA (Agenţia Naţională de Criminalistică) pentru a influenţa cazuri sensibile din punct de vedere politic.

De asemenea, este acuzat că a influenţat un martor şi, cel mai important, că a fondat şi a co-dirijat un grup infracţional organizat care ar fi condus de oligarhul Norbert Bödör, care este, de asemenea, membru al familiei sale. În luna decembrie a anului trecut, Ga¹par a fost acuzat, de asemenea, că a luat parte la investigarea ilegală a unei cafenele deţinute de politicianul de opoziţie Milan Krajniak, pe când era preşedinte al poliţiei slovace.

Potrivit mărturiilor iniţiale, Ga¹par a fost, de asemenea, implicat indirect în supravegherea jurnaliştilor. Fostul ofiţer de poliţie şi fost subordonat al lui Ga¹par, Pavol Vorobjov, a declarat că Tibor Ga¹par a fost cel care a ordonat verificări ilegale ale antecedentelor şi căutări ilegale în bazele de date pentru diverşi jurnalişti, inclusiv pentru Jan Kuciak.

Bazele de date ale poliţiei au furnizat apoi unui oligarh slovac cu importante legături politice şi de crimă organizată, Marian Koèner, adresele sau numerele de înmatriculare ale acestor jurnalişti. Aceste informaţii au fost apoi folosite de echipa de supraveghere care lucra pentru Koèner şi, în cazul lui Jan Kuciak, de către criminali.

Pavol Vorobjov a fost condamnat pentru implicarea sa în percheziţiile ilegale efectuate de poliţie în bazele de date ale unui număr total de 140 de persoane. Pe lângă jurnalişti, el a invocat procedura şi împotriva unor politicieni, cum ar fi fostul prim-ministru Igor Matoviè şi procurorul special Daniel Lip¹ic, în numele grupului infracţional care ar fi trebuit să fie condus de Bödör - cu Ga¹par în calitate de secund.

Vorobjov a fost condamnat la doi ani de închisoare, dar a executat 17 luni de închisoare înainte de a fi eliberat condiţionat de către instanţă în aprilie 2023. Vorobjov a primit o pedeapsă mai mică deoarece a recunoscut faptele şi a cooperat cu poliţia. Cu toate acestea, el şi-a schimbat ulterior mărturia despre Ga¹par şi despre verificările de fond ordonate de acesta.

Cine a comandat verificarea antecedentelor lui Jan Kuciak?

Marian Koèner a ordonat supravegherea jurnaliştilor. Acest lucru este confirmat de probe şi de numeroase mărturii în cazul asasinării lui Jan Kuciak şi a Martinei Ku¹nírova. Potrivit lui Peter Toth, un fost agent SIS care a asamblat şi coordonat echipa de supraveghere pentru Koèner, supravegherea a fost finanţată şi de oligarhul Norbert Bödör (Bödör neagă acest lucru).

Prin intermediul lui Bödör, a declarat Toth, datele care au fost dezgropate prin intermediul verificărilor poliţiei asupra antecedentelor jurnaliştilor monitorizaţi, inclusiv ale lui Jan Kuciak, au putut ajunge la Koèner şi la echipa lui Toth.

Vorobjov este direct responsabil pentru verificările ilegale ale antecedentelor jurnaliştilor. Deşi uneori le-a dat sarcina subordonaţilor săi să efectueze aceste căutări, uneori le-a efectuat el însuşi.

De exemplu, în cazul lui Jan Kuciak, prima căutare în baza de date nu conţinea adresa exactă a lui Kuciak. Acest lucru s-a datorat faptului că Jan Kuciak tocmai îşi schimbase reşedinţa permanentă în 2017. El a mutat-o din casa părinţilor săi în oraşul Veµka Maèa, unde el şi Martina Ku¹nírova tocmai cumpăraseră o casă mai veche pe care o renovau pe cont propriu. Prin urmare, Vorobjov a căutat în mod repetat în bazele de date ale poliţiei pentru a obţine adresa exactă din Veµka Macha.

Mesajele din aplicaţia Threema recuperate de pe telefonul mobil al lui Marian Koèner indică faptul că, ulterior, la câteva zile după ce Vorobjov a găsit adresa lui Kuciak, Marian Koèner s-a întâlnit personal cu Norbert Bödör. Ulterior, în aceeaşi zi, Koèner i-a trimis adresa lui Jan Kuciak lui Petr Toth. O zi mai târziu, a început deja supravegherea jurnalistului de investigaţie.

Nu există nicio îndoială că Vorobjov a deţinut în mâinile sale informaţii obţinute ilegal din bazele de date ale poliţiei despre jurnalişti, inclusiv despre Jan Kuciak, şi că Marian Koèner a primit aceste informaţii. Cu toate acestea, Vorobjov nu i le-a înmânat direct lui Koèner. Este probabil ca informaţiile despre Kuciak să fi ajuns la acesta prin intermediul lui Ga¹par şi Bödör.

Faptul că Ga¹par a fost implicat în verificările de fond a fost menţionat de Vorobjov în declaraţia sa în faţa anchetatorilor care lucrează la cazul asasinatului lui Jan Kuciak şi Martina Ku¹nírova la 18 decembrie 2018, la care avem acces ca parte a proiectului Koèner's Library - o scurgere gigantică de informaţii cu privire la investigaţia cazului de crimă - condus de OCCRP, o reţea internaţională de jurnalişti de investigaţie.

"A fost "lustrată" la indicaţiile conducerii Prezidiului Poliţiei, pentru preşedintele Tibor Ga¹par", a mărturisit Vorobjov la vremea respectivă despre motivul pentru care a efectuat căutările în baza de date despre Jan Kuciak. "A fost o schemă sub forma unei diagrame de relaţii... în acest sistem există mai multe date despre persoana respectivă, rudele sale în linie directă, date personale, documente, domiciliu. Această persoană, Jan Kuciak, a fost reprezentată în acest fel în această diagramă de relaţii."

Vorobjov a mai declarat că i-a înmânat documentele cu datele personale ale lui Kuciak direct lui Tibor Gaspar: "Ulterior, după inspecţie, am înmânat această diagramă de relaţii preşedintelui Poliţiei." Tibor Ga¹par a negat această afirmaţie în mărturia sa.

Mai târziu, însă, Vorobjov şi-a schimbat brusc mărturia. La 7 mai 2019, acesta a susţinut că nu îşi aminteşte cine i-a făcut cererea de verificare a antecedentelor. "Solicitarea respectivă a venit fie prin telefon, fie personal, în cursul unei activităţi oficiale", a oferit Vorobjov în noua mărturie. "În mărturia mea anterioară am afirmat că a fost o solicitare din partea domnului Ga¹par, dar, retrospectiv, trebuie să spun că a fost o presupunere din punctul meu de vedere, deoarece nu îmi amintesc exact de unde a venit solicitarea, în condiţiile în care am primit sute de astfel de solicitări... în fiecare an", a spus el în încercarea de a explica schimbările din mărturia sa.

De asemenea, el a negat cuvintele sale anterioare despre faptul că a predat rezultatele verificării antecedentelor preşedintelui poliţiei.

Într-o declaraţie modificată, Vorobjov a susţinut că nici măcar nu-şi aminteşte dacă a venit cineva să ia documentele, dacă le-a predat cuiva sau dacă le-a distrus. Această parte a mărturiei sale a fost, de asemenea, descrisă ca fiind "ilogică" de către judecătorii Tribunalului Penal Specializat în primul lor verdict privind cazul de crimă din 2020.

Ce sugerează alţi suspecţi despre Ga¹par?

Deşi memoria lui Vorobjov l-a trădat în timpul mărturiilor repetate, o altă persoană relevantă - Ludovít Mako - încă îşi aminteşte evenimentele. Potrivit anchetatorilor, Mako, fostul şef al biroului penal al Administraţiei Financiare (anchetatorii fiscali slovaci) şi coacuzat în multe cazuri, a făcut parte, de asemenea, din grupul organizat presupus a fi condus de Bödör şi Ga¹par. Spre deosebire de aceştia, însă, Mako şi-a mărturisit crimele.

Într-una dintre declaraţiile sale, el a vorbit şi despre verificările ilegale de antecedente şi despre modul în care a fost încredinţat de Pavol Vorobjov:

"Vorobjov a spus că a fost presat de conducere să ancheteze diverşi jurnalişti şi politicieni", a mărturisit Mako cu privire la o conversaţie pe care ar fi avut-o cu persoana responsabilă de căutările ilegale în baza de date a poliţiei, în timp ce Mako şi Vorobjov se aflau împreună în vacanţă în Turcia. Mako a declarat că l-a întrebat pe Vorobjov dacă era "normal", deoarece căutările ilegale în bazele de date, din punctul său de vedere, "au depăşit limita".

"La aceasta mi-a spus că nu a avut de ales, deoarece făceau presiuni asupra lui şi apoi încercau să oficializeze unele dintre aceste lustraţii cu cereri [inventate] de la NJFP (Unitatea Naţională a Poliţiei Financiare - n.r.) a NAKA", a declarat Mako despre răspunsul lui Vorobjov.

Faptul că Vorobjov a acţionat la ordinele lui Tibor Ga¹par în timpul lustraţiei este confirmat şi de mărturia fostului şef al NAKA, Branislav Zurian.

Zurian a devenit şef al NAKA în 2019, după uciderea lui Jan Kuciak, care a avut loc în februarie 2018. În mai 2021, el a fost acuzat că a divulgat informaţii despre investigaţii către infractori. Cu toate acestea, în iunie 2021, acuzaţiile au fost retrase de către Parchetul General. În 2023, Zurian a fost acuzat din nou de către Inspectoratul de Poliţie, pentru ca în mai 2023 să fie din nou abandonat cazul de către Parchetul General.

Zurian a depus mărturie în faţa anchetatorilor în 2021 într-un alt caz; tot acolo, el a descris modul în care l-a confruntat pe Vorobjov cu privire la comportamentul său în ceea ce priveşte examinarea ilegală a bazei de date a poliţiei pentru informaţii despre Jan Kuciak, deoarece versiunile anterioare ale lui Vorobjov nu aveau sens pentru el.

"După ceva timp, poate 30 de minute, Pavol Vorobjov a venit în biroul meu şi mi-a spus cu o voce tremurândă că nu este responsabil de nimic. Că superiorii lui au vrut ca el să o facă. Mi-a adus un proces-verbal, scris pe o hârtie A4, în care se menţiona că a efectuat lustraţii la ordinul preşedintelui Poliţiei", a spus Zurian în declaraţia sa, potrivit unui reportaj al TV Markíza.

Rămâne un mister unde a ajuns înregistrarea oficială că Tibor Ga¹par a comandat căutarea în baza de date. Zurian le-a spus anchetatorilor că avea înregistrarea în seif. Ulterior, el le-a spus jurnaliştilor că se referea doar la o copie, deoarece predase originalul anchetatorilor care lucrau la cazul crimelor lui Jan Kuciak şi Martina Ku¹nírova.

Şeful echipei de anchetă, Peter Juhas, a declarat că nu a văzut niciodată documentul. Acesta nu se află nici printre documentele din dosarele de investigaţie care au făcut obiectul unor scurgeri de informaţii, la care ICJK.sk are acces în cadrul proiectului Koèner's Library. Zurian nu a arătat publicului nici originalul, nici presupusa copie.

De asemenea, scrie jurnalistul VSquare, "i-am cerut lui Tibor Ga¹par să răspundă la întrebările dacă, în calitate de preşedinte al poliţiei, ştia despre percheziţiile în baza de date a jurnaliştilor, inclusiv a lui Jan Kuciak; dacă le-a ordonat; dacă le-a preluat de la subalternii săi; şi dacă le-a predat rudei sale Norbert Bödör. Am trimis întrebările la adresa sa oficială de e-mail, pe care o are în calitate de membru al Adunării Naţionale a Republicii Slovace".

"El a adus în politică ceva ce nu a mai existat de mult timp. Calm, profesionalism, exprimare profesională, este întotdeauna bine pregătit. Se leagă cu ideea mea că mi-aş dori exact o astfel de persoană în fruntea SIS", spunea Robert Fico despre Tibor Ga¹par în decembrie 2023.

Cu toate acestea, preşedinta Zuzana Èaputova îi stă în prezent în calea lui Ga¹par pentru a conduce SIS. Ea a declarat deja în timpul formării guvernului că "dacă persoana acuzată ar deveni ministru de interne, aş considera că este o nominalizare foarte discutabilă", adăugând că preşedintele ar trebui să poată respinge un candidat în privinţa căruia are îndoieli serioase. Ea a anunţat aceeaşi abordare pentru şeful SIS. Ea a acţionat în consecinţă în august 2023, când l-a demis pe şeful SIS, Michal Alaè, după ce acesta a fost acuzat într-un alt caz penal.

Cu toate acestea, Fico contestă argumentele preşedintelui: "Dacă preşedintele a luat apărarea echipei Èurilla... atunci nu văd de ce ar fi o problemă ca o persoană care este acuzată să nu fie directorul Serviciului de Informaţii slovac", a declarat Fico, comparând acuzaţiile anchetatorilor NAKA conduşi de Jan Èurilla, care au investigat numeroase cazuri de corupţie ale unor persoane apropiate de guvernele anterioare ale lui Fico şi care se confruntă cu anchete penale bazate în principal pe înregistrări manipulate, cu cazurile fostului preşedinte al poliţiei.