Preşedinta BCE cere din nou întărirea rolului global al monedei euro

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a reluat marţi apelul pentru consolidarea rolului internaţional al monedei euro, argumentând că zona euro este adesea ”un spectator nevinovat” afectat de şocuri generate în SUA şi pe alte pieţe majore, relatează Reuters.

Euro, a doua cea mai utilizată monedă din lume după dolar, s-a apreciat semnificativ în 2025, în condiţiile în care investitorii s-au retras din activele americane din cauza incertitudinii politicilor de la Washington, orientându-se către plasamente considerate sigure, precum aurul şi obligaţiunile suverane europene. Totuşi, piaţa europeană de titluri de stat şi acţiuni de top este mult mai mică decât cea americană, ceea ce o expune la volatilitate în perioade de intrări masive de capital.

”Suntem spectatori nevinovaţi ai deciziilor politice luate la Washington şi ai mişcărilor de capital realizate la nivel global, asupra cărora nu avem prea multă influenţă. Aceasta nu este o poziţie sustenabilă. Nu putem rămâne un refugiu pasiv, absorbind şocurile create în alte părţi. Trebuie să fim o monedă care îşi modelează propriul destin”, a declarat Lagarde la Paris.

Unii critici avertizează că extinderea rolului global al euro ar putea duce la o apreciere suplimentară a monedei, afectând competitivitatea exportatorilor europeni. Totuşi, Lagarde a respins această idee, explicând că nu există o relaţie directă între cererea pentru active de rezervă şi întărirea monedei, iar riscurile pot fi atenuate prin creşterea ponderii comerţului extern şi intern denominat în euro.

Şefa BCE a subliniat că multe dintre problemele economice ale Europei sunt ”autoprovocate” şi pot fi soluţionate prin reforme structurale curajoase.

”Performanţa noastră mai slabă faţă de Statele Unite reflectă în mare parte bariere interne: reglementări fragmentate, regimuri fiscale diferite, reguli de insolvenţă neuniforme şi pieţe de capital incomplete”, a afirmat Lagarde.

Ea a adăugat că ”provocările structurale, precum costurile ridicate ale energiei, productivitatea scăzută şi reticenţa de a finanţa proiecte comune, se află, într-o mare măsură, sub controlul nostru”.