Problematica emiterii unei monede digitale de bancă centrală revine în prim-plan în Suedia

Banca centrală a Suediei a solicitat recent parlamentului naţional să ia în considerare pregătirea cadrului legislativ necesar pentru introducerea coroanei digitale, o monedă CBDC adresată publicului (”retail CBDC”). Argumentele invocate în favoarea unui astfel de demers, dintre care unele contribuie şi la demontarea unor teorii conspiraţioniste despre euro digital, sunt prezentate în continuare.

Moneda CBDC: a fi sau a nu fi?

În ultimii ani, în special datorită avansurilor tehnologice, au inceput să apară noi forme de bani pe lângă cele tradiţionale. Evoluţiile respective au fost insoţite în multe ţări de o reducere a utilizării de către public a numerarului (bancnote şi monede) emis de către băncile centrale, ceea ce a dus la interogaţia dacă nu cumva, pe viitor, persoanele fizice şi companiile vor deveni dependente, pe deplin, de soluţii de plată oferite de sectorul privat. În acest context, pe plan internaţional, a luat naştere o dezbatere aprinsă dacă băncile centrale ar trebui sau nu să emită bani către public cu functionalităţi similare numerarului (cash), dar în formă digitală, pentru a păstra un rol statului în cadrul sistemelor de plăţi. În plan practic, potrivit Atlantic Council, peste 146 de ţări şi uniuni monetare, reprezentând 80% din PIB-ul global, au inceput să exploreze posibilitatea adoptării unei monede digitale de bancă centrală (”central bank digital currency”- CBDC)[i].

Experienţa suedeză anterioară privind e-krona.

Pe fundalul interogaţiilor descrise mai sus, banca centrală a Suediei (Sveriges Riksbank) a lansat, în anul 2017, proiectul e-krona, pentru a analiza necesitatea si aspectele de natură tehnică şi juridică ale unei monede digitale de bancă centrală. Proiectul, ce a permis acumularea de cunoştinţe utile, a fost închis în anul 2023, fără ca banca centrală să se fi pronunţat dacă ar trebui emisă o coroană digitală (la acel moment denumită e-krona). Riksbank a continuat însă să monitorizeze evoluţiile internaţionale în domeniul monedelor de tip CBDC, în special cele din zona euro. Potrivit legislaţiei naţionale, Riksbank poate să emită mijloace digitale de plată numai cu consimţământul Parlamentului.

În mare măsură, acţiunile băncii centrale descrise mai sus au fost influenţate de recomandările cuprinse în raportul investigaţiei oficiale privind piaţa plăţilor (Payment Inquiry - The State and Payments), iniţiată de guvernul suedez în decembrie 2020 şi finalizată în martie 2023. O concluzie a raportului a fost aceea că, la momentul emiterii sale, nu existau cerinţe ale societăţii destul de puternice pentru ca Riksbank să emita e-krona. Totuşi, raportul sublinia că banca centrală trebuie să continue să evalueze fundamentele pentru introducerea unei e-krona, pentru a fi posibilă lansarea sa într-un interval de timp rezonabil în situaţia în care parlamentul suedez ar lua o astfel de decizie.

Evoluţii care aduc coroana digitală în atenţia publicului

La trei ani de la raportul guvernamental privind rolul statului în sistemul de plăţi, Riksbank, prin intermediul unei scrisori adresate Parlamentului (publicată în data de 15 octombrie 2026), a solicitat acestei instituţii să înceapă să examineze modificările legislative necesare pentru lansarea unei monede CBDC în Suedia, denumită acum coroană digitală (”digital krona”). Riksbank estimează că activităţile de pregatire a unei posibile lansări a noii monede din partea sa şi a pieţei (de ex. dezvoltarea sistemelor tehnice necesare, elaborarea de reglementări şi termeni contractuali, campanii de informare publică) vor necesita cel puţin cinci ani. Schimbările legislative vor cere timp adiţional. Din aceste motive, Riksbank consideră că este necesar ca acţiunea legislativă să înceapă acum, chiar dacă Parlamentul va decide în final să nu aprobe lansarea coroanei digitale sau va amâna, din nou, o decizie în acest sens.

Raţiunile pentru care Riksbank readuce problema coroanei digitale în atenţia forumului legislativ şi a publicului ţin de evoluţii recente legate de piaţa plăţilor, ce impun o reevaluare a situaţiei, acţiune recomandată, de altfel, în raportul din 2023. În principal, aceste evoluţii sunt:

deteriorarea situaţiei geopolitice;

avansul proiectului Euro digital;

apariţia de noi tehnologii şi a ”monedelor stabile” (stable coins) străine.

Deteriorarea condiţiilor geopolitice

Piaţa plăţilor joacă un rol cheie în menţinerea pregătirii de securitate şi a suveranităţii unei ţări, prin urmare Riksbank subliniează ca problema coroanei digitale trebuie văzută în contextul situaţiei geopolitice, care s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani. Potrivit scrisorii băncii centrale ”prin afectarea bunei funcţionări sau obţinerea prăbuşirii sistemului financiar, un adversar poate să şantajeze, să facă ameninţări, să induca în eroare publicul, să creeze tulburări sociale şi să încurajeze tezaurizarea, toate acestea putând submina rezilienţa Suediei”. Chiar şi în timp de pace, sistemul financiar este o ţintă pentru aşa-numitele ”ameninţări hibride”, cum ar fi atacurile cibernetice. O coroană digitală poate întări rezilienţa sistemului naţional de plăţi, contribuind prin aceasta la întărirea apărării statului suedez. Noua monedă va oferi persoanelor fizice şi companiilor acces la o metodă adiţională de plată, bazată pe infrastructura suedeză şi europeană, inclusiv abilitatea de a face plăţi off-line în cazul unei perturbări în funcţionarea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii.

Avansul proiectului ”euro digital”

Progresele înregistrate în privinţa monedei digitale a zonei euro (euro digital) reprezintă un alt motiv ce justifică poziţia adoptată de Riksbank, acestea fiind în măsură să afecteze competitivitatea sistemului suedez de plăţi în absenţa unei soluţii naţionale similare.

Comisia Europeană a propus un pachet legislativ privind euro digital în iunie 2023. Atât Consiliul Uniunii Europene, cât şi Parlamentul European, instituţii cu puteri legislative, au exprimat sprijin în favoarea monedei digitale in poziţiile lor de negociere. Se aşteaptă ca forma finală a pachetului legislativ, în prezent negociată în cadrul procedurii de trialog de instituţiile mai sus amintite, să fie adoptată până la sfârşitul anului curent. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că intenţionează să lanseze un program pilot în a doua parte a anului 2027, urmat de o posibilă lansare publică a euro digital în cursul anului 2029, cu condiţia aprobării textelor juridice relevante.

Euro digital este o monedă digitală de bancă centrală ce se va baza pe sistemul/infrastructura de plăţi operată de BCE şi băncile centrale naţionale din zona euro. Noua monedă va permite efectuarea de plăţi pe întreg teritoriul zonei euro şi va fi pusă la dispoziţia a 350 de milioane de oameni[ii]. Euro digital va funcţiona, în principal, on-line, de ex. prin intermediul dispozitivelor mobile, dar va permite şi efectuarea de plăţi off-line, precum şi de plăţi programabile. Experţii suedezi precizează că ultima categorie de plăţi nu trebuie confundată cu moneda programabilă (diferenţele între cele două concepte vor fi discutate spre finalul prezentei opinii). Riksbank precizează că viitoarele soluţii de plăţi, infrastructura şi legislaţia europenă se vor baza pe existenţa euro digital[iii]. În condiţiile în care euro digital va deveni un mijloc de plată atractiv prin soluţiile oferite, lipsa unei opţiuni naţionale comparabile va eroda avantajul competitiv deţinut în prezent de coroana suedeză, ce va pierde teren în favoarea noii monede europene.

Apariţia ”monedelor stabile”

Scrisoarea identifică ”monedele stabile” (”stablecoins”) străine ca un alt risc potenţial pentru Suedia. Monedele stabile sunt criptoactive, emise (de regulă) de firme private, a căror valoare este legată în raport de 1:1 de unul sau mai multe active de referinţă, în principal dolarul SUA. Piaţa ”monedelor stabile” este încă mică în comparaţie cu sistemul financiar global, dar volumul său a crescut rapid în anii recenţi. Până în prezent, monedele stabile au fost utilizate în principal pentru vânzarea şi cumpărarea de criptoactive, dar Riskbank consideră că este foarte posibil ca ele să devină mult mai larg folosite ca mijloc de plată. Potrivit scrisorii: ”Dacă monedele stabile legate de monede străine sunt considerate atractive ca mijloc de plată, utilizarea coroanei suedeze ar putea ajunge sub presiune chiar în cadrul frontierelor Suediei.” Evaluarea băncii centrale este că un astfel de risc rămâne limitat pe termen scurt, dar acesta nu poate fi ignorat pe termen lung.

Teorii conspiraţioniste demontate

Scrisoarea Riksbank adresată parlamentarilor suedezi a fost redactată cu implicarea specialiştilor în sisteme de plăţi. Ea reprezintă un document valoros, atât prin analiza dedicată evoluţiilor recente în diverse domenii care ar putea face necesară introducerea unei monede CBDC în Suedia, cât şi prin indicarea, în anexa 2, a amendamentelor legislative relevante pentru finalizarea unui astfel de proiect. Documentul este util însă şi dintr-o altă perspectivă, ce depăşeşte graniţele naţionale, ceea a demontării unor teorii cu tentă mai mult sau mai puţin conspiraţionistă legate de monedele CBDC în general, si euro digital în particular.

În primul rând, scrisoarea subliniează că nu există posibilitatea utilizării coroanei digitale în scopuri de supraveghere, de încălcare a vieţii private. În acest sens, experţii Riksbank precizează că reglementarea europenă privind euro digital stipulează că pentru plăţile on-line, BCE nu va fi în măsură să identifice pe iniţiatorii şi beneficiarii plăţilor, doar băncile implicate în aceste tranzacţii având acces la informaţiile respective. Deci nu se schimbă nimic faţă de situaţia actuală. În cazul plăţilor digitale off-line, acestea vor fi anonime, la fel ca numerarul. În concluzie, euro digital nu va putea fi folosit pentru controlul sau monitorizarea plăţilor cetăţenilor. În lumina celor de mai sus, experţii Riksbank sugerează forului legislativ naţional să adopte un cadru de reglementare similar pentru coroana digitală.

În al doilea rând, referirile din scrisoarea Riksbank la plăţile off-line cu euro şi coroana digitală confirmă ca o astfel de soluţie tehnica, menită a întări rezilienţa unui sistem de plăţi în condiţiile întreruperii legăturilor la Internet, poate fi realizată (n.n. - în condiţii de securitate şi interfaţă prietenoasă cu utilizatorii) şi nu este o utopie, aşa cum susţin unele persoane.

În al treilea rând, Riksbank găseşte ca avantajoasă pentru Suedia, situaţia în care coroana digitală ar utiliza infrastructura pe care o construieşte BCE pentru euro digital. Aceasta ar oferi accesul la ”o infrastructură rezilientă şi ar putea permite potenţial Suediei să facă plaţi transfrontieră mai repede şi mai ieftin în întreaga Europă”. Evaluarea băncii centrale suedeze privind rezilienţa ridicată a viitoarei infrastructurii pentru euro digital, ce va avea câteva centre operaţionale plasate în diverse regiuni ale UE[iv], este binevenită şi ea ar trebui pusă în balanţă cu scenariile apocaliptice privind prăbuşirea sistemului financiar european datorită riscurilor tehnologice ale euro digital, ce circulă frecvent în media socială.

Nu în ultimul rând, scrisoarea Riksbank precizează că un avantaj al euro digital va fi acela că va facilita plăţile condiţionate, care conceptual sunt altceva decât moneda programabilă, un cal de bătaie preferat al teoriilor conspiraţioniste când se discută despre monedele CBDC. În cazul plăţilor programabile, o persoană decide ce face cu banii săi, autorizând băncile să faca o plată automată atunci când condiţiile stabilite la alegerea sa sunt îndeplinite (de ex. returnarea imediată a banilor pe biletul de avion, atunci când zborul a fost anulat). O monedă programabilă implică că banii detinuţi de clienţi sunt supuşi unor restricţii stabilite de alte persoane decât aceştia Restricţiile pot privi scopul în care moneda programabilă poate fi folosită, durata valabilităţii sale sau zona geografică de utilizare; din această perspectivă, moneda programabilă se aseamănă cu un voucher pentru cadouri. BCE a subliniat public că euro digital nu va fi o moneda programabilă şi Riksbank propune ca Suedia să urmeze aceeaşi cale.

Concluzii

Scrisoarea Riksbank demonstrează că, într-o perioadă de incertitudini geopolitice în crestere, este util să se exploreze, cu prudenţă, adoptarea unei monede CBDC de către o ţară sau un grup de ţări, ca o modalitate de menţinere a securităţii şi suveranităţii lor. Prin urmare, euro digital/coroana digitală reprezintă mult mai mult decât simple proiecte financiare, ele fiind o reacţie faţă de ameninţări şi dependenţe externe excesive. Documentul relevă şi faptul că euro digital prezintă avantaje importante prin capacitatea de inovare pe termen lung şi prin potenţiala îndiguire a emiterii de monede stabile non-euro, ce ar putea substitui treptat moneda europenă în viitor, cu efecte negative asupra conducerii eficiente a politicii macroeconomice şi stabilităţii financiare în cadrul eurozonei. În esenţă, scrisoarea reprezintă o explicaţie excelentă a principalelor motive care justifică crearea euro digital/coroana digitală şi un instrument util de combatere a dezinformărilor vehiculate în media socială la adresa acestor noi forme de monedă de tip CBDC.

[i] Până în prezent, doar trei ţări (Bahamas, Jamaica şi Nigeria) au lansat o monedă CBCD de retail (rCBDC), multe alte ţări fiind în faza implementării de proiecte pilot. Uniunea Europeană intenţionează să emita propria sa rCBDC, denumită euro digital, în anul 2029. În alte ţări dezvoltate se observă însă, mai recent, o reducere a interesului pentru rCBDC (o serie de proiecte nu au mai continuat sau au rămas în aşteptare), atenţia băncilor centrale fiind acum îndreptată spre posibilitatea dezvoltării infrastructurilor de plată bazate pe monede ”wholesale CBDC” (wCBDC), ce facilitează plăţile de valori mari, în special transfrontieră.

[ii] De notat că, Parlamentul European şi Consiliul UE şi-au exprimat sprijinul pentru comercianţii din ţările din afara zonei euro, pentru ca aceştia să fie în măsură să accepte euro digital ca mijloc de plată din partea turiştilor.

[iii] Platforma de inovare a BCE explorează, împreună cu participanţii pe piaţă, idei pentru noi servicii şi oportunităţi de afaceri pornind de la baza comună, euro digital (de ex., chitanţe în format electronic, plăţi divizate, plăţi programabile, plăţi în moneda digitală europeană în serviciile publice, utiizarea IA în plăţi).

[iv] Vor fi cel puţin trei centre operaţionale amplasate în regiuni diferite. Dacă un centru regional are probleme, plăţile vor fi redirecţionate şi decontate în celelalte regiuni.