Raportul Planeta Vie 2026 al WWF: Populaţiile de animale sălbatice au scăzut în medie cu 73%. De ce oamenii de ştiinţă cred că nu este prea târziu

În ultimii 52 de ani, dimensiunea medie a populaţiilor de specii sălbatice monitorizate a scăzut dramatic cu 73%, potrivit Raportului Planeta Vie 2026 publicat de WWF, remis redacţiei. În acelaşi timp, raportul arată că natura se poate reface dacă societatea urmează căi concrete pentru declanşarea unor schimbări pozitive în sistemele energetic, alimentar şi financiar, conform comunicatului de presă.

Deşi valoarea procentuală a schimbării este în concordanţă cu raportul anterior, evaluarea actualizată include date suplimentare despre populaţii şi o serie temporală mai lungă, confirmând amploarea persistentă a pierderii biodiversităţii. Rezultatul este în linie cu estimările raportate anterior şi, împreună cu alţi indicatori, evidenţiază gravitatea declinului naturii, informează sursa citată.

Indicele Planeta Vie (Living Planet Index - LPI), realizat de Societatea Zoologică din Londra (SZL), include aproape 35.803 tendinţe ale populaţiilor a 5.790 de specii de vertebrate, pentru perioada 1970-2022. Raportul arată că cel mai accentuat declin s-a produs în ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de cele terestre (-69%) şi marine (-59%), se arată în comunicatul de presă.

Pierderea şi degradarea habitatelor reprezintă ameninţarea cel mai frecvent raportată pentru populaţiile de specii sălbatice monitorizate, urmate de supraexploatare, schimbările climatice, poluare, specii invazive şi boli. La rândul lor, aceste ameninţări sunt generate de disfuncţionalităţi mai ample ale sistemelor alimentar, energetic şi financiar, conform sursei.

Deşi tendinţa generală este negativă din cauza scăderilor, jumătate dintre populaţiile incluse în LPI sunt stabile sau în creştere. Raportul evidenţiază şi refacerea populaţiilor de ţestoase verzi, ton roşu, tigri şi elefanţi din Africa Australă, care demonstrează eficienţa intervenţiilor de conservare bine ţintite. Cu toate acestea, declinurile înregistrate de LPI şi de alţi indicatori ai biodiversităţii nu pot fi inversate doar prin eforturi de conservare, potrivit raportului.

Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International, a declarat: „Biodiversitatea continuă să se degradeze într-un ritm alarmant. Totuşi, chiar şi în faţa acestor scăderi abrupte, avem motive de speranţă. Raportul Planeta Vie 2026 prezintă dovezi că numeroase populaţii de specii sunt stabile sau se refac, precum şi exemple încurajatoare care ne arată că natura îşi poate reveni şi că schimbarea este posibilă. Refacerea populaţiilor unor specii precum tigrii, tonul roşu şi ţestoasele verzi demonstrează ce se poate realiza prin ani de efort colectiv şi susţinut pentru conservare.

Pentru a continua şi a extinde aceste reuşite în conservare, trebuie transformate industriile şi sistemele care determină pierderea naturii. Transformarea a început deja. Nu peste tot şi încă nu la scara necesară, dar suficient cât să demonstreze că schimbarea este posibilă. Este momentul să accelerăm transformările sistemice aflate deja în curs şi să lucrăm împreună, în armonie cu natura, pentru o lume mai durabilă, mai echitabilă şi mai rezilientă. Împreună putem reface planeta noastră vie.”, informează sursa citată

De la puncte critice negative la puncte critice pozitive

Biodiversitatea stă la baza economiilor şi societăţilor, oferind hrană, apă, aer curat şi medicamente, printre alte bunuri şi servicii. Cu toate acestea, trei sisteme sunt principalii factori ai distrugerii naturii: sistemul alimentar este principala cauză a pierderii habitatelor, sistemul energetic alimentează schimbările climatice, iar sistemul financiar finanţează activităţi dăunătoare naturii. Sistemele mari şi complexe pot fi rezistente la schimbare, dar pot fi transformate în bine prin crearea condiţiilor necesare pentru atingerea unor puncte critice pozitive, conform raportului.

Punctele critice din natură sunt adesea discutate în contextul unor riscuri, precum colapsul recifelor de corali sau pierderea rolului pădurii amazoniene in absorbtia si stocarea carbonului. Aceleaşi dinamici pot însă genera şi schimbări pozitive rapide. Raportul Planeta Vie include cercetări ale Universităţii din Exeter, potrivit cărora un punct critic pozitiv poate apărea atunci când un sistem depăşeşte un prag şi devine mai sănătos, iar schimbarea se autoîntreţine, devenind tot mai rapidă, mai ieftină şi mai greu de inversat, potrivit comunicatului de presă.

-Energie: În sectorul energetic a fost atins un punct critic pozitiv, iar schimbarea se accelerează: energia solară este acum cea mai ieftină sursă pentru noi capacităţi de producere a electricităţii în majoritatea ţărilor. În pofida acestui avans, tranziţia energetică nu se desfăşoară încă suficient de repede, iar progresele diferă semnificativ de la o ţară şi de la un sector la altul, informează sursa citată.

-Alimentaţie şi agricultură: Schimbarea pozitivă a început şi dă primele semne că se apropie de un punct critic. Numeroase persoane şi organizaţii din întreaga lume contribuie la o producţie cu impact pozitiv asupra naturii, promovează modele responsabile de comerţ şi consum, încurajează regimurile alimentare sănătoase şi durabile şi reduc pierderile şi risipa de alimente, potrivit raportului.

-Finanţe: Sistemul financiar se află încă într-o etapă incipientă a drumului către un punct critic pozitiv. Sectorul trebuie să acţioneze rapid pentru a opri finanţarea activităţilor dăunătoare, a integra riscurile materiale legate de natură şi climă, a crea predictibilitate legislativă şi a acoperi deficitul anual de finanţare pentru biodiversitate, estimat la 942 de miliarde USD, conform sursei menţionate.

Chiar se poate: trei exemple din România care arată că declinul poate fi oprit

La Mahmudia, natura s-a întors atunci când oamenii i-au făcut loc. Reconstrucţia ecologică a 924 de hectare din zona Carasuhat, prin reconectarea terenului la dinamica Dunării, a permis refacerea habitatelor şi biodiversităţii: monitorizarea din 2022 a identificat 77 de specii de păsări şi peste 7.000 de indivizi pe suprafaţa restaurată. Beneficiile se văd şi în comunitate: au apărut activităţi de turism legate de natură, iar numărul structurilor de cazare a crescut semnificativ. Cazul arată că restaurarea naturii poate crea în acelaşi timp valoare ecologică şi oportunităţi economice pentru comunităţile locale - cu condiţia ca rezultatele obţinute să fie protejate pe termen lung, potrivit comunicatului de presă.

La Braşov, schimbarea regulilor după care sunt cumpărate alimentele din bani publici a produs rezultate concrete. Cu sprijinul WWF-România, municipalitatea a introdus în Programul pentru Şcoli criterii care favorizează calitatea, produsele certificate ecologic, producătorii locali şi lanţurile scurte, nu doar preţul cel mai mic. În anul şcolar 2021-2022, peste 22.200 de copii au beneficiat de program, iar un producător local certificat ecologic a reuşit pentru prima dată să intre în sistem. Experienţa Braşovului a contribuit ulterior la modificarea documentaţiei-standard la nivel naţional, cu un impact potenţial asupra a peste 1,9 milioane de beneficiari în fiecare an şcolar, se mai arată în comunicatul de presă.

La Băile Tuşnad, prevenţia a demonstrat că siguranţa oamenilor şi protejarea urşilor pot merge împreună. În cadrul proiectului-pilot „Siguranţă pentru oameni - protecţie pentru urşi”, WWF-România şi autorităţile locale au combinat intervenţia coordonată cu pubele anti-urs, monitorizarea animalelor şi informarea comunităţii. Faţă de 2021, daunele raportate provocate de urşi au scăzut de la 41 la zero începând cu anul 2023, iar numărul mesajelor RO-Alert, de la peste 230 la aproximativ 8 în 2025 - o reducere de circa 97%. În 2024 şi 2025 nu a fost extras niciun exemplar, arătând că gestionarea conflictelor poate pune prevenţia înaintea intervenţiilor letale, conform sursei citate.

„Ştim că natura se poate reface atunci când reducem presiunile şi intervenim consecvent. Avem dovezi chiar aici, în România: la Mahmudia, revenirea apei a refăcut habitate şi a creat oportunităţi pentru comunitatea locală; la Băile Tuşnad, prevenţia şi colaborarea au redus semnificativ conflictele dintre oameni şi urşi; iar la Braşov, schimbarea criteriilor de achiziţie publică a deschis piaţa pentru produse locale şi mai sustenabile. Aceste exemple ne arată că declinul nu este inevitabil. Soluţiile există.” a spus Barbara Bendandi, Director Conservare în cadrul WWF-România, informează sursa menţionată.

O oportunitate de a acţiona

Aceste schimbări sistemice sunt posibile dacă ţările se concentrează asupra îndeplinirii obiectivelor asumate prin Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (KMGBF) şi Acordul de la Paris. În următoarele două luni au loc conferinţe ONU dedicate biodiversităţii şi climei, iar guvernele au o ocazie esenţială de a accelera trecerea de la ambiţie la implementare, potrivit comunicatului de presă.

Prima este COP17 pentru biodiversitate, care începe pe 19 octombrie la Erevan, în Armenia. Atingerea obiectivelor pentru biodiversitate stabilite pentru 2030, inclusiv oprirea şi inversarea pierderii biodiversităţii, va necesita o implementare mai rapidă, investiţii mai mari, o conducere politică mai fermă şi acţiuni mai profunde la nivelul întregii economii şi al societăţii. Transformarea unor sisteme consolidate de-a lungul timpului va reuşi numai dacă tranziţia este echitabilă şi incluzivă, conform raportului.

„Raportul Planeta Vie ne arată cât de mare este presiunea asupra naturii, dar nu ne spune că este prea târziu. Avem încă posibilitatea de a schimba traiectoria, iar diferenţa o fac deciziile pe care le luăm acum. Natura nu este un lux şi nici ceva separat de noi: de sănătatea ecosistemelor depind apa, hrana, siguranţa şi economia noastră. Avem nevoie să trecem de la constatarea declinului la acţiune şi să facem din refacerea naturii o prioritate. Cu cât acţionăm mai devreme, cu atât rezultatele vor fi mai bune pentru oameni şi natură. Până în 2030, trebuie să transformăm efortul colectiv în rezultate concrete şi să readucem natura şi clima pe calea refacerii.” declara Orieta Hulea, CEO WWF-România, informează sursa citată.

Dr. Andrew Terry, director pentru conservare în cadrul ZSL, a declarat: „Populaţiile numeroase de specii sălbatice şi reţeaua complexă de interacţiuni dintre ele stau la baza ecosistemelor sănătoase care ne permit tuturor să prosperăm. Nu există o alternativă: bunăstarea oamenilor şi securitatea economică depind de capacitatea noastră de a lucra cu natura, nu împotriva ei.

„Prea mult timp, natura a fost subevaluată, iar Indicele Planeta Vie ne arată consecinţele. Aceste declinuri nu sunt însă inevitabile, iar schimbarea este posibilă. Natura se poate reface, iar exemplele de refacere documentate în Indice sunt o dovadă convingătoare în acest sens. Echipele noastre din întreaga lume au văzut cum speciile şi ecosistemele îşi revin atunci când ameninţările sunt reduse, iar măsurile de conservare sunt susţinute în timp. Cu cât ni se alătură mai mulţi oameni în acţiuni ferme şi rapide pentru protejarea faunei sălbatice şi a ecosistemelor de pe glob, cu atât mai repede putem transforma cunoaşterea în acţiune şi putem atinge puncte critice pozitive, asigurând un viitor mai sănătos şi mai rezilient.”, potrivit comunicatului de presă.