Reuniune NATO în vederea consolidării ripostei în urma incursiunilor ruse în spaţiul aerian european

Miniştrii Apărării din statele membre NATO, reuniţi miercuri la Bruxelles, urmează să discute despre mijloace de consolidare a Alianţei, în urma unor multiple incursiuni ruse în spaţiul aerian european, percepute de la Bruxelles drept o nouă testare a aliaţilor de către Kremlin, relatează AFP.

”Am făcut lucrul pentru care suntem antrenaţi, iar asta a funcţionat, dar avem de nevoie de mai mult”, rezuma, săptămâna aceasta, secretarul general al NATO Mark Rutte, referindu-se la răspunsul Alianţei, conform sursei citate.

Pătrunderea a aproximativ 20 de drone, în septembrie, în spaţiul aerian al Poloniei, a obligat NATO să doboare trei - o premieră de la înfiinţarea organizaţiei, în 1949.

Câteva zile mai târziu, avioane de vânătoare NATO escortau trei MIG-uri ruseşti în afara spaţiului aerian al Estoniei, în urma unei pătrunderi care a durat 12 minute - un record.

Acest răspuns de urgenţă a fost urmat de lansarea Operaţiunii Eastern Sentry (Santinela din Est) în vederea unei consolidări a supravegherii pe flancul de est al NATO.

Însă mai multe ţări consideră că este necesar să se meargă şi mai departe, printr-o ripostă şi prin acordarea de mijloace suplimentare, potrivit unor diplomaţi.

NATO intenţionează astfel să-şi perfecteze regulile de angajare şi să ofere mai multă flexibilitate comandamentului său militar.

UN ”ZID” ANTIDRONĂ

Ideea este să se simplifice regulile, care au la bază sisteme diferite şi care limitează uneori capacitatea de a acţiona a comandamentului militar al Alianţei, precizează aceşti diplomaţi.

Miniştrii urmează să dicute, de asemenea, despre o consolidare a mijloacelor de apărare şi disuasiune a acestor incursiuni multiple cu drone ruseşti neidentificate, aşa cum s-a întâmplat în Danemarca înaintea unui summit european.

Uniunea Europeană (UE) - ai cărei miniştri urmează să se reunească miercuri seara, după reuniunea NATO - a propus un ”zid” împotriva dronelor pentru a le face faţă.

NATO este favorabil acestei propuneri, a dat asigurări secretarul său general, însă acest lucru este necesar să fie făcut în bună înţelegere cu Alianţa, care să rămână la conducere şi să spună UE ce trebuie să facă, a dat asigurări un diplomat.

Miniştrii Apărării din cadrul NATO urmează să se întâlnească, de asemenea, cu omologul lor ucrainean Denîs Şmîhal, la o masă de lucru şi la o reuniune a Grupului de Contact privind Ucraina.

Cu această ocazie, ministrul ucrainean urmează să le amintească statelor europene membre ale NATO meritele Programului PURL, o iniţiativă lansată de către Statele Unite care îi permite Kievului să cumpere armament american cu banii europenilor.

ARMAMENT PENTRU UCRAINA

”Acest program este vital, iar aliaţii este necesar să-şi intensifice eforturilor şi să contribuie încă de pe acum pentru a exercita o presiune asupra Rusiei pentru ca să vină la masa negocierilor”, a declarat ambasadorul american la NATO Matthew Whitaker.

Kievul a primit deja două tranşe de ajutor - în valoare de aproximativ două miliarde de dolari -, finanţate de către Olanda şi mai multe ţări scandinave.

Germania şi Canada s-au angajat să finanţeze alte două tranşe - în valoare de 500 de milioane de dolari fiecare -, iar Kievul speră ca alte două tranşe să fie finalizate rapid.

Franţa nu participă la acest program, însă reflectează la un mijloc prin care să facă mai mult pentru Ucraina, în contextul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Parisului, într-o convorbire la telefon, duminică, cu omologul său francez Emmanuel macron, sisteme suplimentare de apărare antiaeriană şi rachete.

Preşedintele american Donald Trump intenţionează, la rândul său, să permită Ucrainei să dispună de rachete de tip Tomahawk, cu rază lungă de acţiune, şi urmează să se întâlnească cu Volodimir Zelenski vineri.

Niciun anunţ nu este aşteptat asupra acestui punct miercuri, însă ”posibilitatea unor atacuri în adâncime l-ar putea determina pe (preşedintele rus Vladimir) Putin să-şi refacă calculele”, pentriu că ea ”pune în pericol (...) infrastructuri energetice importante în interiorul Rusiei”, potrivit lui Matthew Whitaker.