Reuters: Atacurile din Marea Neagră pun în alertă România, Bulgaria şi NATO

După şapte atacuri asupra navelor comerciale în apropierea României şi Bulgariei, în luna octombrie, NATO a anunţat că va trimite avioane de patrulare maritimă, radare şi drone pentru consolidarea flancului estic al alianţei de la Marea Neagră, relatează Reuters.

La numai trei zile de la acest anunţ, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită în apropierea apelor teritoriale româneşti, iar săptămâna trecută un cargobot grec a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei, potrivit Reuters.

Seria de incidente evidenţiază modul în care confruntarea maritimă tot mai intensă dintre Rusia şi Ucraina devine o problemă majoră pentru NATO în Marea Neagră, expunând statele membre riverane, în special România şi Bulgaria, relatează Reuters.

Analiştii militari consideră că Rusia se află în spatele atacurilor, iar o dronă navală surprinsă în imaginile celui mai recent incident prezenta asemănări cu un model rusesc, potrivit evaluării companiei de securitate maritimă Ambrey, citată de Reuters.

„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la institutul britanic RUSI, într-o declaraţie citată de Reuters.

Moscova respinge acuzaţiile că ar ataca statele vecine Ucrainei cu drone şi susţine că guvernele europene contribuie la escaladarea conflictului prin furnizarea de ajutor militar Kievului, relatează Reuters.

Rusia testează limitele

O mare parte dintre navele atacate în octombrie se aflau în apropierea unui canal românesc important pentru exporturile Ucrainei sau navigau către şi dinspre această rută, potrivit Reuters.

Una dintre nave a fost lovită în apele teritoriale ale României, în timp ce celelalte opt incidente s-au produs în zonele economice exclusive ale României şi Bulgariei, relatează Reuters.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră din cadrul think-tank-ului Middle East Institute din Washington, consideră că Rusia profită de reticenţa Occidentului de a escalada conflictul, potrivit Reuters.

„Este vorba despre testarea acestor limite, cu deplina conştientizare a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale”, a declarat Joja, comparând situaţia cu incursiunile dronelor ruseşti în spaţiul aerian al NATO din ultimii ani, relatează Reuters.

Un oficial NATO a declarat că acţiunile Rusiei prin care încearcă să descurajeze aliaţii să sprijine Ucraina reprezintă o ameninţare serioasă la adresa securităţii, iar angajamentul alianţei de a apăra toţi membrii, inclusiv statele de la Marea Neagră, rămâne „de neclintit”, potrivit Reuters.

Acesta a subliniat că este nevoie de sisteme eficiente şi accesibile financiar pentru combaterea dronelor, menţionând că NATO şi-a asumat deja investiţii de peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capabilităţi în următorii cinci ani, relatează Reuters.

Marea Neagră, esenţială pentru România

Marea Neagră reprezintă o rută comercială importantă pentru România şi găzduieşte proiectul offshore Neptun Deep, care ar urma să transforme ţara în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând de anul viitor, potrivit Reuters.

În august, o dronă navală a fost observată în apropierea proiectului Neptun Deep, relatează Reuters.

Autorităţile de la Bucureşti au acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, însă au evitat să atribuie Moscovei responsabilitatea pentru fiecare incident în parte, invocând necesitatea obţinerii unor dovezi criminalistice, potrivit Reuters.

Bulgaria nu a acuzat direct Rusia, dar a afirmat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii, relatează Reuters.

Incidentele au loc în contextul în care Statele Unite îşi reevaluează prezenţa militară în Europa şi îşi îndreaptă tot mai mult atenţia către China, după retragerea a 1.000 de militari americani din România anul trecut, potrivit Reuters.

„Este un moment în relaţia transatlantică pe care Putin probabil doreşte să îl exploateze”, a declarat un oficial român de rang înalt, sub protecţia anonimatului, citat de Reuters.

Acesta a adăugat că atenţia Uniunii Europene şi a NATO este importantă, însă forţele occidentale sunt concentrate în prezent mai ales în nordul Europei şi în statele baltice, relatează Reuters.

Deşi NATO şi-a consolidat prezenţa militară avansată în ţările baltice şi în Polonia, Iulia Joja afirmă că nu a făcut acelaşi lucru în România, în pofida solicitărilor Bucureştiului, potrivit Reuters.

„Bruxelles-ul şi Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO”, a declarat Joja, citată de Reuters.

Oficialul român a evidenţiat nevoia urgentă de rachete sol-aer şi sisteme radar pentru protejarea ţării împotriva ameninţărilor, relatează Reuters.

La rândul său, Joja a atras atenţia asupra disponibilităţii reduse a sistemelor de interceptare ieftine, o problemă agravată de războiul din Iran, potrivit Reuters.

Aproape 400 de nave lovite în ultimul an

Intensificarea atacurilor asupra navelor din Marea Neagră a afectat o rută importantă pentru exporturile de cereale şi petrol ale Rusiei şi Ucrainei, relatează Reuters.

Potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics, cele două ţări au atacat 317 nave comerciale şi alte tipuri de ambarcaţiuni în Marea Neagră şi Marea Azov în perioada mai-octombrie, de peste patru ori mai multe decât cele 74 de nave vizate în cele şase luni anterioare, relatează Reuters.

Numărul incidentelor pare să fi crescut în perioada premergătoare împlinirii a cinci ani de la declanşarea invaziei ruse la scară largă, în februarie, potrivit Reuters.

Datele Ambrey arată că Ucraina a lansat 137 de atacuri asupra navelor, faţă de 92 în cazul Rusiei, în trimestrul al treilea, însă în octombrie raportul s-a inversat, cu 38 de atacuri ruseşti şi numai cinci ucrainene, relatează Reuters.

Exporturile, afectate de atacuri

Porturile au resimţit puternic efectele conflictului, iar volumele exportate au scăzut semnificativ, determinând Rusia şi Ucraina să caute rute alternative pentru transportul mărfurilor, potrivit Reuters.

Exporturile ruseşti de cereale prin Marea Neagră şi Marea Azov au coborât la numai 0,3 milioane de tone în septembrie, comparativ cu 4,74 milioane de tone în aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor consultate de Reuters.

Ucraina şi-a suspendat operaţiunile în porturile de la Marea Neagră la sfârşitul lunii iulie, din cauza atacurilor ruseşti, fiind nevoită să redirecţioneze transporturile către porturile de pe Dunăre, prin Canalul Sulina din România şi apoi spre sud, de-a lungul sectorului românesc al Mării Negre, relatează Reuters.

Chiar şi după adoptarea acestor rute alternative, exporturile de cereale din porturile ucrainene au scăzut la 0,81 milioane de tone în septembrie, faţă de 2,1 milioane de tone în aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor guvernamentale citate de Reuters.

Andriy Ryzhenko, analist naval şi fost ofiţer superior al marinei ucrainene, consideră că principalul obiectiv al Rusiei este reducerea în continuare a acestor volume de export, în timp ce testarea NATO reprezintă un obiectiv secundar, relatează Reuters.

Rusia respinge un armistiţiu maritim limitat

Ultimul atac asupra unei nave a avut loc în timp ce miniştrii apărării şi şefii statelor majore din România, Bulgaria şi Turcia se întâlneau la Sofia pentru a analiza situaţia de securitate din regiune, potrivit Reuters.

Ministrul turc al apărării, care aşteaptă răspunsurile Moscovei şi Kievului la propunerea unui armistiţiu maritim limitat, a folosit reuniunea pentru a avertiza cele două ţări împotriva unor noi atacuri, relatează Reuters.

Turcia controlează trecerea navelor de război prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele în baza Convenţiei de la Montreux, potrivit Reuters.

Egiptul, Turcia şi India se numără printre ţările care au cerut oprirea atacurilor în zona maritimă, pentru a preveni perturbarea transporturilor într-un moment în care preţurile internaţionale la combustibili şi cereale au crescut puternic, relatează Reuters.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că interesul internaţional pentru o încetare limitată a focului este în creştere, potrivit Reuters.

Rusia a respins propunerea unui armistiţiu maritim restrâns, argumentând că o astfel de înţelegere ar oferi Kievului un răgaz, relatează Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra consecinţelor economice ale perturbării transporturilor, afirmând că atenţia acordată motorinei riscă să lase în plan secundar problema cerealelor şi că, în una sau două luni, lumea s-ar putea confrunta cu o criză agricolă, potrivit Reuters.

Atacurile şi incidentele din apropierea României şi Bulgariei

Atacurile asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României şi Bulgariei, ambele membre NATO, s-au înmulţit în ultimele săptămâni, pe fondul intensificării confruntării dintre Rusia şi Ucraina în Marea Neagră şi Marea Azov, relatează Reuters.

Agenţia Reuters a prezentat o cronologie a atacurilor asupra navelor şi a principalelor incidente înregistrate în apropierea celor două state riverane în ultimele săptămâni, potrivit informaţiilor sale.

Nave comerciale

5 octombrie - Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, sub pavilionul statului Saint Kitts şi Nevis, a fost lovită la aproximativ 30 de mile marine, echivalentul a 55 de kilometri, sud de Sfântu Gheorghe, iar doi membri ai echipajului au murit, relatează Reuters.

6 octombrie - Nava de marfă generală „Alfa Watan”, sub pavilion togolez, s-a scufundat după ce a fost lovită de o dronă la circa 70 de mile marine de localitatea Biala, de pe litoralul estic al Bulgariei, iar 12 membri ai echipajului au fost daţi dispăruţi, potrivit Reuters.

6 octombrie - Nava de marfă „Able”, înregistrată sub pavilionul statului Palau, a fost lovită în acelaşi atac, în zona economică exclusivă a Bulgariei, două persoane fiind rănite, relatează Reuters.

13 octombrie - Vrachierul „Chelsea 3”, deţinut de Ucraina şi înregistrat sub pavilion maltez, a fost lovit de trei drone şi avariat la aproximativ 18 mile marine de coasta Bulgariei, toţi membrii echipajului fiind salvaţi, potrivit Reuters.

13 octombrie - Nava de marfă „HS Dignity”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în apropierea satului bulgăresc Krapeţ, lângă graniţa cu România, cinci membri ai echipajului fiind salvaţi, iar alţi 11 fiind daţi dispăruţi, relatează Reuters.

14 octombrie - Nava-cisternă pentru transportul produselor chimice şi petroliere „Yara J”, sub pavilionul Comorelor, a fost lovită de o dronă la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale româneşti, potrivit Reuters.

15 octombrie - Nava-cisternă „Wine Trader”, sub pavilionul statului San Marino, a fost lovită la 13 mile marine sud-est de Canalul Sulina, la aproximativ o milă marină în afara apelor teritoriale ale României, iar şapte membri ai echipajului au fost daţi dispăruţi, relatează Reuters.

23 octombrie - Nava „Khoryv”, care transporta minereu şi petrol şi naviga sub pavilionul Comorelor, s-a răsturnat şi s-a scufundat la aproximativ 13 mile marine de Constanţa, toţi membrii echipajului fiind salvaţi, potrivit Reuters.

28 octombrie - Nava portcontainer „Contship Jet”, deţinută de Grecia şi înregistrată sub pavilion liberian, a fost lovită de trei drone navale şi s-a scufundat ulterior în zona economică exclusivă a Bulgariei, echipajul fiind salvat, relatează Reuters.

Nava se îndrepta către portul Constanţa, potrivit Reuters.

Neptun Deep şi portul Constanţa

26 august - O dronă navală a fost observată la câteva sute de metri de proiectul offshore Neptun Deep, ceea ce a determinat autorităţile române să mobilizeze avioane F-16 pentru a o distruge, relatează Reuters.

Proiectul Neptun Deep este deţinut în comun de OMV Petrom, controlată majoritar de grupul austriac OMV, şi de producătorul de stat Romgaz, iar exploatarea sa va transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană începând de anul viitor, potrivit Reuters.

11 august - Scafandrii militari români au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, în apropierea proiectului Neptun Deep, relatează Reuters.

5 iunie - O dronă maritimă s-a autodetonat în portul Constanţa, în apropierea unui terminal petrolier, fără să provoace victime, potrivit Reuters.

Ucraina a afirmat că drona îi aparţinea, dar că a pierdut controlul asupra acesteia din cauza bruiajului electronic rusesc, relatează Reuters.