Reuters: Cum a recrutat Rusia preoţi ortodocşi pentru a influenţa alegătorii din Moldova

Actualizare - UE acuză Rusia de un ”amestec profund” în alegerile legislative de duminică din R.Moldova

---

Rusia a plătit preoţilor ortodocşi moldoveni să facă pelerinaje la Moscova şi le-a oferit carduri de debit încărcate cu sute de dolari la întoarcerea acasă. În schimb, preoţii au creat canale Telegram pentru a influenţa alegerile din Moldova, avertizând împotriva integrării în Uniunea Europeană şi promovând valorile tradiţionale în detrimentul „Europei gay”, potrivit unui raport Reuters.

Părintele Mihai Bîcu, preot în Biserica Ortodoxă din Moldova, s-a îmbarcat în avionul de întoarcere de la Moscova cu capul învârtindu-se din cauza atenţiei neobişnuite cu care a fost tratat, conform sursei.

Bărbatul în vârstă de 39 de ani şi grupul său de câteva zeci de clerici moldoveni au petrecut săptămâna precedentă într-un tur cu toate cheltuielile plătite al unora dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse în septembrie anul trecut, a declarat Bicu pentru Reuters.

Oficialii ortodocşi ruşi le-au oferit vouchere în valoare de 10.000 de ruble (120 de dolari) pentru a le cheltui în magazinele bisericeşti care vând icoane şi suveniruri, a spus el. De asemenea, au participat la o serie de prelegeri susţinute de teologi şi istorici, care au subliniat că Rusia şi fostul stat sovietic Moldova sunt legate de secole de tradiţie şi o credinţă comună şi trebuie să rămână unite împotriva unui Occident corupt moral, a adăugat preotul.

Înainte de a zbura acasă, Bicu a spus că el şi mulţi alţii din grupul său au primit carduri de debit emise de o bancă de stat rusă, care le-au fost înmânate într-o mănăstire de către persoane ne-bisericeşti pe care nu le-a putut identifica. Li s-a spus că banii le vor fi transferaţi la scurt timp după ce se vor întoarce în Moldova.

Exista un serviciu pe care preoţii trebuiau să îl facă în schimb: când primea felicitările, Bicu a spus că partidul său a fost informat că, în schimbul banilor - el a primit aproximativ 1.200 de dolari la întoarcere - urma să creeze canale de socializare pentru parohiile lor din Moldova pentru a-şi avertiza turma cu privire la pericolele pe care guvernul pro-occidental le urmăreşte pentru o integrare europeană mai strânsă .

RAPORT SPECIAL: Sute de preoţi moldoveni ajung pe statul de plată al Rusiei pentru a desfăşura campanii secrete anti-UE

Credincioşii se roagă în timpul Liturghiei la Chişinău, Moldova. Biserica ortodoxă a ţării, urmată de cea mai mare parte a populaţiei Moldovei de 2,4 milioane, este subordonată Patriarhiei Moscovei.

Cea mai imorală caracteristică a interferenţei electorale ruseşti în alegerile din Moldova este utilizarea celei mai de încredere instituţii - Biserica.

Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Republicii Moldova

Femeile îl înconjoară pe părintele Inochentie Oprea în timpul Liturghiei din Sadovoe, Moldova. Acesta a apărut recent într-un videoclip anti-Europa de pe TikTok, pe contul diecezei.

Moldova, o naţiune mică şi profund religioasă din Europa de Est, va organiza duminică alegeri parlamentare cruciale, care ar putea zădărnici progresul său către aderarea la UE. Ţara este prinsă în mod unic între Rusia şi Occident: deşi a obţinut independenţa formală faţă de Moscova în 1991, biserica sa ortodoxă - o instituţie venerată, urmată de cea mai mare parte a populaţiei sale de 2,4 milioane de locuitori - rămâne o ramură subordonată Patriarhiei Moscovei.

Grupul lui Bîcu s-a numărat printre grupurile formate din câteva sute de persoane - în principal preoţi, plus clerici laici şi alţii asociaţi cu biserica din Republica Moldova - care au acceptat călătoriile la Moscova, cu toate cheltuielile plătite, între iunie şi octombrie 2024, conform interviurilor cu 15 clerici, inclusiv patru care au participat la pelerinaje, şi a unei analize a fotografiilor şi videoclipurilor din vizite postate online.

Odată ce călătoriile s-au încheiat, a început campania online.

Aproape 90 de noi canale Telegram au fost create ca conturi ale parohiilor ortodoxe moldoveneşti în ultimul an, potrivit unei analize a datelor de pe reţelele de socializare realizate de Reuters. Majoritatea canalelor au publicat conţinut identic aproape zilnic, îndemnând credincioşii să se opună acţiunilor pro-occidentale ale guvernului , prin postări care au ajuns la mii de urmăritori, conform analizei.

Când a fost întrebat despre avalanşa de noi canale, Telegram a spus că este o platformă neutră din punct de vedere politic, care respectă libertatea de exprimare paşnică.

RAPORT SPECIAL: Sute de preoţi moldoveni ajung pe statul de plată al Rusiei pentru a desfăşura campanii secrete anti-UE

O femeie curăţă Biserica Ortodoxă Sfântul Mucenic Valeriu din Chişinău, capitala Moldovei. Guvernul susţine că Rusia îşi exploatează influenţa asupra Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Activitatea online a luat amploare odată cu apropierea alegerilor de duminică . Sursa pentru cea mai mare parte a conţinutului, un canal numit Sare şi Lumiña, care este redistribuit de conturile parohiale, a publicat peste 600 de mesaje între mai şi august, aproape triplu faţă de numărul postat în ultimele patru luni ale acestui an.

Mesajul principal este că valorile familiale tradiţionale ale Moldovei sunt ameninţate de o UE care îi va obliga pe cetăţeni să îmbrăţişeze identităţile LGBT, va degrada morala şi va distruge libertatea de cult. Deşi postările nu sunt explicit pro-ruse, ele reflectă discursurile promovate de partidele de opoziţie care pledează pentru legături mai strânse cu Moscova.

„Astăzi, ţara noastră se află în faţa unei alegeri fatale. Ni se recomandă să abandonăm credinţa, limba şi rădăcinile noastre în schimbul unor reguli străine şi al «valorilor europene»”, se spunea într-un mesaj postat pe 18 septembrie de 39 dintre canalele parohiale analizate. Limba rusă este vorbită în mod obişnuit în ţară, alături de limba oficială româna.

„Îşi va păstra Moldova independenţa sau va deveni un cap de pod pentru interese externe? Depinde de noi - haideţi să facem alegerea corectă pe 28 septembrie.”

Kremlinul, Biserica Ortodoxă Rusă din Moscova şi Biserica Ortodoxă din Moldova din Chişinău nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

Vizarea bisericii din Republica Moldova face parte dintr-un război din umbră mai amplu purtat de Kremlin pentru a influenţa alegerile cruciale, inclusiv dezinformarea online care promovează naraţiuni anti-occidentale, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a statului şi sprijin clandestin pentru politicienii simpatizanţi ai Moscovei, potrivit guvernului moldovean, precum şi multor diplomaţi şi grupuri de experţi occidentale . Rusia a respins astfel de acuzaţii ca fiind nefondate.

Reuters a reuşit să stabilească faptul că mai mulţi agenţi politici şi specialişti în social media afiliaţi guvernului rus au jucat un rol cheie în această campanie de valorificare a reţelei creştin-ortodoxe pentru a influenţa alegătorii moldoveni.

Un videoclip îi arată pe preoţii ortodocşi moldoveni urmărindu-l pe Artiom Starostin, un activist din cadrul Frontului Popular susţinut de Putin, care a lucrat şi ca agent pentru partidul Rusia Unită în regiunea Vladimir.

Analiza prin recunoaştere facială a videoclipurilor postate pe YouTube, plus interviuri cu Bicu şi un alt preot aflate într-o altă călătorie, au identificat trei ruşi cu legături cu partidul de guvernământ al preşedintelui Vladimir Putin printre gazdele preoţilor moldoveni în timpul a patru dintre pelerinaje de anul trecut. Între timp, datele extrase din camerele de chat online închise de pe Telegram arată că persoane cu legături similare cu Kremlinul sunt implicate în operarea şi furnizarea de conţinut pentru campania de socializare.

Patriarhia Moscovei a vorbit public despre pelerinaje din septembrie anul trecut, în urma relatărilor din presa moldovenească care susţineau că vizitele făceau parte dintr-o campanie bisericească de a-i întoarce pe preoţi împotriva UE. Relatările nu conţineau nicio dovadă a implicării statului rus. Biserica a declarat în comunicatul său că finanţează un program de aducere a clerului moldovenesc în Rusia pentru a ajuta preoţii săraci şi a consolida legăturile fraterne, fără motive politice.

Arhiepiscopul Marchel, una dintre figurile de marcă ale bisericii din Republica Moldova, a declarat pentru Reuters că orice discuţie despre o campanie rusească de influenţare a alegerilor este nefondată şi inventată pentru a masca eşecul liderilor moldoveni de a satisface nevoile alegătorilor.

Călătoriile clericilor în Rusia au fost pur şi simplu pelerinaje la locuri sfinte, în timp ce noile canale de socializare sunt o iniţiativă locală a bisericii moldoveneşti, a spus el într-un interviu după ce a slujit în satul Slobozia-Măgura luna aceasta.

Marchel a spus că au fost emise carduri bancare pentru ca clericii să poată cumpăra obiecte religioase de la un magazin bisericesc din Rusia.

Guvernul moldovean, care a acuzat de mult timp Kremlinul că încearcă să influenţeze alegerile pentru a stimula partidele mai aliniate cu Rusia, a avut o perspectivă diferită asupra călătoriilor preoţeşti.

Stanislav Secrieru, consilier de top al preşedintelui Republicii Moldova, acuză Rusia că „transformă religia într-o armă”. REUTERS/Marton Monus

„Cel mai imoral aspect al interferenţei electorale ruseşti în alegerile din Republica Moldova este utilizarea instituţiei de cea mai mare încredere: biserica”, a declarat Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Maiei Sandu .

„Rusia recrutează şi instruieşte preoţii în cadrul aşa-numitelor pelerinaje all-inclusive, pentru a transforma religia într-o armă. După ce se întorc, preoţii vin în Moldova şi îşi folosesc influenţa pentru a semăna neîncredere.”

ARHIEPISCOP: „EUROPEI HOMOSEXUALE, LE SPUN NU”

Mulţi analişti politici se aşteaptă ca alegerile din acest weekend să fie strânse, partidul de guvernământ condus de Sandu riscând să-şi piardă majoritatea. Guvernul ei a urmărit o politică de integrare europeană mai strânsă, culminând cu un referendum în octombrie 2024, în cadrul căruia moldovenii au votat la limită pentru consacrarea în constituţie a obiectivului de aderare la UE.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, văzută în această fotografie din 2024, a fost realeasă anul trecut în cadrul unui vot care a fost şi un referendum privind aderarea la UE. Guvernul său riscă să-şi piardă majoritatea parlamentară în alegerile de duminică. REUTERS/Vladislav Culiomza

În schimb, liderii principalei biserici ortodoxe din Moldova vorbesc frecvent despre pericolele aderării la Europa şi promovează legături culturale strânse cu Rusia. Conducătorul bisericii este membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse , condus de Patriarhul Kirill, un apropiat al lui Putin.

Un purtător de cuvânt al UE, care a acuzat Rusia că încearcă să influenţeze alegerile cu „o reţea de bani, conţinut şi coerciţie”, a declarat că aceasta continuă să sprijine ambiţiile Moldovei de a adera la blocul comunitar.

Arhiepiscopul Marchel l-a invocat pe Kirill de mai multe ori la Slobozia-Măgura, unde sosirea sa a fost întâmpinată de preoţi în veşminte de aur care aruncau tămâie şi de enoriaşe cu batic care se îndreptau spre el pentru a primi o binecuvântare. În timpul Liturghiei, el a cerut lui Dumnezeu să îndulcească asprimea poporului ucrainean şi să-l călăuzească spre pace.

Biserica Ortodoxă şi satul Slobozia-Măgura, văzute de sus în timpul unei Liturghii celebrate la începutul acestei luni de Arhiepiscopul Marchel. Marchel a devenit una dintre principalele voci anti-europene din Moldova.

Arhiepiscopul Marchel l-a invocat în repetate rânduri pe patriarhul rus în timpul acestei Liturghii din Slobozia-Măgura. De asemenea, el a cerut lui Dumnezeu să-i călăuzească pe ucraineni spre pace. REUTERS/Marton Monus

Este cel mai mare păcat. Europei culturale, creştine, le spun da. Europei gay, le spun nu. Dacă vii cu gay, atunci nu veni deloc.

Arhiepiscopul Marchel

Enoriaşii ascultă slujba Arhiepiscopului Marchel din Slobozia-Măgura. Acesta i-a cerut lui Dumnezeu să îndulcească asprimea poporului ucrainean. REUTERS/Marton Monus

Într-o declaraţie ulterioară acordată Reuters despre diferenţele sale de opinie cu partidul de guvernământ, Marchel a spus că pericolul integrării cu Europa este reprezentat de faptul că moldovenii trebuie să accepte valorile occidentale, cum ar fi permiterea homosexualităţii.

„Este cel mai mare păcat”, a spus el. „Europei culturale, creştine, le spun da. Europei gay, le spun nu. Dacă veniţi cu gay, atunci nu veniţi deloc.”

Părintele Bîcu, care a slujit ca diacon senior în sediul diecezan al lui Marchel din Bălţi, nordul Moldovei, a spus că nu a fost surprins când superiorii săi i-au spus că va zbura la Moscova în pelerinaj în septembrie anul trecut.

Grupuri de aproximativ 50 de persoane legate de biserică, inclusiv soţii de clerici, făceau aceeaşi călătorie în fiecare săptămână din iunie, a adăugat el. A fost o recompensă neaşteptată pentru preoţii din Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, care adesea trebuie să se întreţină vânzând lumânări şi icoane enoriaşilor.

Oamenii se plimbă pe un roller coaster vechi în oraşul nordic Bălţi, care are o comunitate numeroasă de vorbitori de limbă rusă.

Reuters a analizat videoclipuri postate pe YouTube de la unul dintre pelerinaje şi mărturiile lui Bicu şi ale unui al doilea preot care a făcut o călătorie separată. Reporterii au identificat trei agenţi politici ruşi care însoţeau preoţi în vizitele la locurile sfinte.

Într-un videoclip filmat în timpul unei excursii la mănăstirea de femei Pokrovsky de lângă Moscova, în august anul trecut, un laic cu jachetă verde şi barbă roşie ieşea în evidenţă printre clerici, care erau toţi îmbrăcaţi în sutane negre.

Reuters l-a identificat pe bărbat ca fiind Artiom Starostin, folosind o analiză de recunoaştere facială verificată manual prin examinarea imaginilor de pe profilul lui Starostin de pe site-ul partidului Rusia Unită al lui Putin şi de pe contul său personal de Telegram. Starostin este membru Rusia Unită şi fost şef al comitetului executiv al partidului din regiunea Vladimir, lângă Moscova, potrivit site-ului web. Acum conduce comitetul executiv al regiunii pentru Frontul Popular, o mişcare politică soră cu Rusia Unită, arată canalul Telegram al acestei organizaţii. Mişcarea a fost înfiinţată la iniţiativa lui Putin pentru a mobiliza sprijinul popular pentru partidul de guvernământ şi politicile Kremlinului.

Reuters i-a identificat, de asemenea, pe Alexander Ralnikov şi Sergei Lazarev ca fiind însoţitori ai preoţilor moldoveni în patru vizite la locuri sfinte anul trecut, în total. Reuters i-a arătat fotografiile lor lui Bicu, care a spus că i-a întâlnit pe ambii bărbaţi, şi celui de-al doilea cleric, care a spus că l-a întâlnit pe Ralnikov.

Ralnikov este membru al partidului Rusia Unită şi fost purtător de cuvânt al guvernatorului regiunii Astrahan, susţinut de Kremlin, în timp ce Lazarev este fost director de publicitate şi fost consilier local pentru Rusia Unită, potrivit site-ului partidului şi datelor electorale online.

Starostin a închis telefonul unui reporter Reuters care l-a contactat în legătură cu implicarea sa în aceste călătorii şi nu a răspuns la mesajele text, în timp ce Lazarev nu a răspuns la întrebările Reuters.

Ralnikov a declarat, ca răspuns la întrebări, că este o practică normală ca activiştii societăţii civile să asiste la vizitele preoţilor moldoveni şi a negat că ar fi primit vreo instrucţiune din partea guvernului rus. De asemenea, el a spus că este obişnuit ca clerul să comunice prin intermediul reţelelor de socializare şi că este greşit să se atribuie motive politice. El a adăugat că moldovenii înşişi sunt îngrijoraţi de ameninţările la adresa valorilor tradiţionale, fără nicio îndemnare externă.

Rusia Unită şi Frontul Popular nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

DISCUŢIILE DESPRE MĂNĂSTIRI SE ÎNdreaptă către mass-media şi bani

În a treia zi a călătoriei sale, Bicu a declarat că grupul său a fost prezentat la două persoane la complexul mănăstirii Lavra Trinităţii. Grupului le era clar că nu erau clerici, deoarece purtau haine seculare şi nu aveau titluri clericale, a adăugat el. Unul dintre cei doi, care s-a identificat doar drept „Yuri”, le-a spus grupului că ar trebui să creeze canale Telegram pentru a-şi consemna activităţile şi a transmite mesaje enoriaşilor, a spus Bicu.

Mai târziu, în aceeaşi zi, a spus Bicu, partidul său a fost împărţit în grupuri mai mici, fiecare formată din câte o mână de persoane. Aceştia au fost rugaţi să semneze formulare emise de banca de stat rusă Promsvyazbank , iar apoi li s-au înmânat carduri de debit de la bancă pe numele lor, potrivit preotului. El a spus că li s-a spus că, în schimbul banilor care vor fi trimişi la întoarcerea acasă, clerul trebuie să-i convingă pe enoriaşi să voteze împotriva liderilor pro-occidentali ai Moldovei în referendumul care urma să aibă loc. Dacă vor proceda conform instrucţiunilor, vor primi plăţi suplimentare, a adăugat Bicu.

Când s-a întors în Moldova, Bîcu a declarat că a activat cardul şi a fost notificat prin intermediul serviciilor bancare online că aproximativ 1.200 de dolari au fost transferaţi în contul său. Aceasta este mai mult decât dublul venitului mediu lunar al ţării, conform datelor Băncii Mondiale. Bîcu a spus că nu a ţinut evidenţa transferului.

Reuters nu a putut stabili câţi preoţi sau clerici laici care au călătorit în Rusia au primit carduri bancare sau au primit plăţi pe acestea.

Cel de-al doilea preot, care a solicitat anonimatul pentru a vorbi liber despre această chestiune sensibilă, a declarat că el şi soţia sa au primit câte un card Promsvyazbank în timpul unei călătorii separate în Rusia, în toamna anului trecut; împreună, au primit ulterior peste 800 de dolari. Clericul şi-a arătat cardul unui reporter Reuters. El a negat că fondurile ar fi fost condiţionate, spunând că acestea făceau parte din eforturile bisericii din Moscova de a construi punţi cu clerul moldovenesc.

Alţi patru preoţi au declarat pentru Reuters că au auzit de la mulţi colegi clerici care au făcut călătoriile finanţate de Rusia că li s-au dat carduri bancare şi bani cu condiţia să promoveze discursuri pro-ruse în rândul enoriaşilor.

Promsvyazbank nu a răspuns la o solicitare de comentarii despre cardurile bancare.

ÎNAPOI CU 1.200 DE DOLARI: CE A FĂCUT PĂRINTELE BICU?

În cele din urmă, Bicu nu a pus în aplicare planul conceput pentru el la Moscova. La câteva săptămâni după călătorie, a părăsit biserica şi s-a alăturat unei filiale rivale a bisericii ortodoxe, aliniată cu România. El a spus că a plecat pentru că nu era de acord cu deciziile financiare şi de personal luate de liderii diecezei sale, adăugând că a păstrat cei 1.200 de dolari.

Alţi clerici au pus în aplicare planul online.

De exemplu, pe 26 octombrie anul trecut, echipa de clerici de la Biserica Sfântul Pantelimon Mare Mucenic din Bălţi a lansat un canal pe Telegram.

Un membru al echipei de la biserica Sfântul Panteleimon a declarat pentru Reuters că parohia a primit ajutorul unui specialist IT, despre care a spus că este vorbitor de limba rusă din afara Moldovei, pentru a lansa serviciul. Membrul echipei a spus că nu poate oferi detalii mai specifice.

La scurt timp după lansare, pe canal au început să apară postări pe care nimeni din echipa parohiei nu le publicase, potrivit membrului echipei. Postările aveau încărcătură politică, a spus el, fiind legate de probleme LGBT şi de acuzaţii conform cărora România, vecină şi membră a UE, încearcă să separe Moldova de biserica rusă.

Membrul echipei parohiale a declarat că a şters postările misterioase. Cu toate acestea, au apărut altele noi. Contul a fost confirmat de alte două persoane care ajută la administrarea reţelelor de socializare ale parohiei. Una dintre persoane a arătat pentru Reuters o captură de ecran dintr-o secţiune închisă a contului Telegram, care enumera administratorii canalului, inclusiv pe cineva pe care nu îl cunoşteau, cu numele de utilizator Telegram „Petr Petry”.

Fotografiile de pe contul de Telegram al lui Petr Petry arătau un bărbat cu faţa acoperită şi un tatuaj pe mână. Tatuajul, precum şi mai multe variante apropiate ale aceluiaşi nume de utilizator, se potrivesc cu fotografiile postate online cu Gleb Kuznetsov, un rus în vârstă de 24 de ani care a servit în marina ţării sale şi ulterior a lucrat ca mecanic auto, conform înregistrărilor privind angajările şi poliţia din Rusia.

În fotografiile de la un eveniment în cravată neagră din decembrie anul trecut, postate pe reţelele de socializare de Kuzneţov şi un alt participant, Kuzneţov apare pozând alături de doi membri ai echipei lui Starostin din Frontul Popular din regiunea Vladimir. Într-o altă fotografie, datată octombrie 2024 şi postată de un membru al acelei echipe, Kuzneţov poate fi văzut pozând alături de Ralnikov şi Lazarev - doi dintre agenţii care au ajutat la găzduirea preoţilor moldoveni.

Când Reuters l-a sunat pe Kuzneţov, acesta a răspuns de pe un alt cont de Telegram, care era trecut ca administrator al unui al doilea canal parohial. El a negat că ar fi administratorul canalelor şi a spus că doar ajută postând conţinut din îngrijorare pentru Moldova şi biserică.

Alte canale au început să apară ca ciupercile în acelaşi timp.

Între august 2024 şi mai anul acesta, 86 de canale Telegram, create ca conturi ale parohiilor ortodoxe din Republica Moldova, au acumulat în total aproximativ 11.500 de abonaţi, potrivit unei analize Reuters care utilizează date Telegram.

Analiza a constatat că peste trei sferturi dintre conturi au repostat intens conţinut de pe Sare şi Lumiña - sau Sare şi Lumină - un canal naţional creat în iunie 2024, axat pe Biserica Ortodoxă din Moldova. Mesajele sale au ajuns la peste 27.000 de persoane luna trecută, inclusiv proprii abonaţi şi repostări.

Sare şi Lumiña nu menţionează pe niciuna dintre platformele sale cine o controlează sau dacă este afiliată vreunei organizaţii. Două persoane menţionate public ca administratori, contactate de Reuters, nu au răspuns sau au negat implicarea. Bisericile din Republica Moldova şi Rusia nu au răspuns la întrebările legate de existenţa serviciului religios.

Canalul de Telegram al lui Sare şi Lumiña operează un chat închis, accesibil doar administratorilor sau persoanelor pe care aceştia le invită să se alăture, din care Reuters a putut extrage date.

Printre membri, arată datele, s-au numărat Starostin, agentul identificat la vizita la mănăstirea Pokrovsky, şi doi membri ai echipei sale Frontului Popular.