Companiile americane de tehnologie îşi intensifică împrumuturile de pe pieţele europene pentru a finanţa investiţiile masive în infrastructura de inteligenţă artificială, o tendinţă care ar putea creşte oferta de obligaţiuni şi costurile de finanţare pentru alte companii şi pentru guverne, relatează Reuters.
Alphabet, compania-mamă a Google, a lansat luni a doua emisiune de obligaţiuni denominate în euro din acest an, după o operaţiune de 9 miliarde de euro realizată în luna mai, potrivit agenţiei de presă.
Investitorii se aşteaptă ca şi Meta, Amazon şi Microsoft să îşi majoreze împrumuturile de pe pieţele internaţionale, pe măsură ce companiile încearcă să obţină capital pentru dezvoltarea centrelor de date şi extinderea capacităţilor de calcul necesare inteligenţei artificiale, scrie Reuters.
Marion Le Morhedec, director de investiţii pentru venituri fixe la Fidelity International, estimează că emisiunile de obligaţiuni ale companiilor americane de tehnologie pe pieţele europene ar putea ajunge la 40-60 de miliarde de euro, notează agenţia.
Piaţa americană a absorbit deja emisiuni de obligaţiuni din sectorul tehnologic în valoare de peste 250 de miliarde de dolari de la începutul anului, în creştere cu 81% faţă de perioada similară din 2025. În Europa, volumul a ajuns la 39,3 miliarde de dolari, cu aproximativ 5% peste nivelul de anul trecut, potrivit datelor LSEG citate de Reuters.
Analiştii BNP Paribas estimează că oferta netă de obligaţiuni corporative europene cu rating investment-grade va creşte cu 83% în 2027, până la 192 de miliarde de euro, de la 105 miliarde de euro în acest an, informează agenţia.
Din acest volum, emisiunile companiilor americane pe pieţele europene ar putea reprezenta aproximativ 80-90 de miliarde de euro, iar marile grupuri tehnologice ar urma să genereze cea mai mare parte a ofertei, potrivit estimărilor BNP Paribas.
Creşterea numărului de emisiuni ar putea pune presiune asupra pieţei obligaţiunilor corporative, deoarece companiile din tehnologie vor concura pentru capital cu emitenţi din sectoare precum utilităţile, telecomunicaţiile şi industria auto, relatează Reuters.
În aceste condiţii, alte companii ar putea fi nevoite să ofere dobânzi mai mari pentru a atrage investitori, iar unele firme europene au început deja să prefere obligaţiuni cu scadenţe mai scurte, de cinci până la şapte ani, în locul celor pe zece ani, notează agenţia.
Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat săptămâna trecută că emisiunile de datorie ale marilor companii tehnologice au contribuit la creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, potrivit Reuters.
Investiţiile masive în inteligenţă artificială au intensificat nevoia de finanţare externă a marilor companii tehnologice, iar accesul la pieţele europene le permite acestora să atragă capital în euro, beneficiind totodată de costuri de împrumut potenţial mai reduse şi de diversificarea surselor de finanţare, arată agenţia.
























































Opinia Cititorului