Reuters: Rezerva Federală a menţinut dobânda de referinţă neschimbată

Rezerva Federală a menţinut miercuri dobânda de referinţă neschimbată, la intervalul 3,75%-4,00%, amânând orice modificare a costurilor de împrumut până după alegerile intermediare din SUA de săptămâna viitoare, în timp ce aşteaptă date suplimentare despre inflaţie, pe care banca centrală o consideră în continuare „ridicată”, potrivit Reuters. Decizia a fost luată cu 10 voturi la 2 şi a venit însoţită de o evaluare îmbunătăţită a economiei, despre care banca centrală spune acum că creşte într-un „ritm puternic”.

Preşedintele Fed, Kevin Warsh, şi-a exprimat încrederea că inflaţia poate fi redusă la ţinta de 2% fără a fi nevoie să „arunce nisip în mecanisme” şi să încetinească creşterea sau să crească şomajul. El a declarat, într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii de politică monetară de două zile, că se aşteaptă ca raportul privind PIB-ul din trimestrul al treilea să arate investiţii şi cheltuieli puternice ale consumatorilor şi o accelerare a creşterii faţă de prima jumătate a anului, dar a precizat că nu crede că economia este „prea fierbinte” sau că generează inflaţie pe partea cererii care trebuie temperată. Warsh a argumentat, ca şi în alte dăţi, că schimbările de productivitate, chiar anterioare boom-ului inteligenţei artificiale, pot permite SUA să crească mai rapid fără o inflaţie la fel de mare, iar scopul nu este „să arunci nisip în mecanismele economiei şi să dai oamenii afară din muncă”.

Oficialul a spus că o rată de politică monetară mai mare îşi arată deja impactul în condiţii de creditare ceva mai stricte, care ar putea încetini investiţiile companiilor şi care ar fi contribuit probabil la scăderile recente ale pieţei bursiere, o altă posibilă sursă de „dezinflaţie” dacă reduce cheltuielile familiilor mai înstărite. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru CNBC că administraţia continuă să aibă încredere că Warsh va „găsi echilibrul potrivit” între ţinta de inflaţie de 2% şi continuarea creşterii economice, însă declaraţia de politică a FOMC a sugerat că ar putea fi necesare noi creşteri ale ratelor, iar unii colegi ai lui Warsh şi-au exprimat explicit îngrijorarea că cererea, alimentată de inteligenţa artificială şi de cheltuielile sănătoase ale consumatorilor, începe să împingă preţurile în sus.

FOMC a precizat că, între acum şi următoarea reuniune de politică monetară din decembrie, „acumularea mai multor informaţii va ajuta Comitetul să determine poziţia de politică adecvată pentru a asigura revenirea la timp a inflaţiei la ţinta de 2%”, adăugând că „Comitetul va livra stabilitatea preţurilor”. Doi factori de decizie ai Fed au dissentat: guvernatoarea Lisa Cook, vizată în prezent de preşedintele Donald Trump pentru înlăturare din banca centrală, a votat pentru o creştere de un sfert de punct procentual, iar preşedinta Fed din Cleveland, Beth Hammack, o voce constant hawksistă, a dissentat şi ea în favoarea unei creşteri a ratelor.

Reacţia pieţei a fost temperată, acţiunile americane reducându-şi uşor câştigurile după decizie, dar încheind ziua în creştere, randamentele obligaţiunilor Trezoreriei pe termen lung continuând să crească, iar futures-urile pe ratele pe termen scurt urcând uşor, pe măsură ce traderii au redus pariurile pe viitoare creşteri ale ratelor Fed. Michael Pearce, economist-şef pentru SUA la Oxford Economics, a declarat că forţele care menţin Fed hawksistă nu au dispărut, deoarece preţurile la motorină şi benzină rămân ridicate, inflaţia generată de AI nu scade, iar piaţa muncii rămâne rezilientă.

Rezultatul reuniunii a fost anticipat pe scară largă după ce oficialii de top ai Fed au indicat că nu văd nicio grabă în a creşte din nou ratele după majorarea de un sfert de punct aprobată luna trecută, în ciuda datelor privind inflaţia mai puternice decât se prognozase şi a îngrijorărilor că presiunile pe preţuri se extind în economie. Costurile energetice rămân ridicate, inclusiv pentru motorină, un input-cheie pentru shipping, agricultură şi alte industrii, iar inflaţia şi costul vieţii au fost centrale în cursele politice care vor determina dacă Partidul Republican al lui Trump rămâne în controlul ambelor camere ale Congresului pe 3 noiembrie sau dacă democraţii preiau conducerea şi obţin puteri de supraveghere mai solide, inclusiv asupra Fed.

Trump l-a criticat dur pe Fed, în ambele sale mandate, pentru că nu a livrat reduceri mari ale ratelor, iar după decizia din septembrie de a creşte ratele i-a numit pe colegii de politică monetară ai lui Warsh „ostili” şi „partizani”. Warsh a declarat miercuri reporterilor că politica nu a jucat niciun rol în decizia de a menţine ratele neschimbate în această săptămână, respingând cel puţin indirect acuzaţia lui Trump privind o presupusă partizanat al băncii centrale. Pieţele financiare încă anticipează câteva creşteri suplimentare ale ratelor în lunile următoare, deşi cu o convingere ceva mai redusă decât înainte ca Warsh să vorbească miercuri, preţurile indicând o şansă de aproximativ 80% pentru o creştere la reuniunea Fed din 8-9 decembrie, cu o altă majorare probabilă până în martie. Inflaţia, aflată în prezent la aproximativ un punct procentual peste ţinta Fed, a arătat puţine progrese în ultimele luni, iar banca centrală americană a ratat ţinta de inflaţie pentru mai bine de jumătate de deceniu, ceea ce i-a lăsat pe unii oficiali îngrijoraţi că companiile şi gospodăriile se obişnuiesc cu creşteri mai rapide ale preţurilor.