Romanian Business Leaders: Un nou asalt asupra mediului de afaceri

În plină simplificare europeană şi în pragul investirii unui nou Guvern, în Parlament a fost depus un proiect cu efect în special asupra IMM-urilor: avocat obligatoriu pentru actele firmelor şi contractele comerciale, potrivit unui comunicat al Romanian Business Leaders. Fundaţia le cere senatorilor să respingă proiectul B563/2026 în forma actuală şi estimează că acesta ar costa firmele peste 100 de milioane de euro pe an, conform aceleiaşi surse.

În timp ce Comisia Europeană şi-a asumat reducerea sarcinii administrative cu cel puţin 25% pentru toate companiile şi cu 35% pentru IMM-uri, în Parlamentul României se află un proiect care merge în sens invers, conform documentului. Propunerea legislativă B563/2026, depusă la Senat pe 14 octombrie, ar obliga firmele să treacă pe la avocat pentru actele de înfiinţare şi modificare a societăţii şi pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiţionale, potrivit aceleiaşi surse.

Cât ne-ar costa?

RBL estimează că, numai pentru actele firmelor şi contractele comerciale uzuale, costul suplimentar ar depăşi 100 de milioane de euro pe an, conform comunicatului. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, inclusiv pentru contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an, potrivit aceleiaşi surse. RBL a estimat costul pornind de la datele ONRC şi ale Ministerului Muncii şi de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract, conform documentului. Estimarea este prudentă, întrucât nu include costul recuperării creanţelor, al înscrierilor de garanţii, al arbitrajului, întârzierile în tranzacţii şi pierderile pentru serviciile digitale, potrivit aceleiaşi surse.

În plus, în plin proces de dezbatere a platformei de digitalizare a României 2030, proiectul pune în pericol platformele LegalTech şi instrumentele AI prin incertitudinea pe care o creează: nimeni nu va şti dinainte unde se termină „informarea" şi unde începe „consultanţa", iar garanţia ar urma să fie stabilită, caz cu caz, de instanţă, la cererea UNBR, conform comunicatului. Iniţiatorii nu au prezentat nicio estimare a impactului asupra firmelor, potrivit aceleiaşi surse.

Ce cer

RBL cere ca proiectul să fie adoptat fără procedură de urgenţă, iar Biroul Permanent al Senatului să nu îl aprobe, deoarece un proiect care schimbă regulile pentru peste un milion de firme are nevoie de dezbatere şi de analiză de impact, nu de grabă, conform documentului. De asemenea, cere testul de proporţionalitate, deoarece Directiva (UE) 2018/958 şi Legea 245/2020 obligă statul să facă acest test înainte de orice restricţie nouă de acces la o activitate rezervată unei profesii, iar expunerea de motive nu conţine un astfel de test şi nu estimează costul pentru firme, potrivit aceleiaşi surse. RBL recunoaşte doar posibilele implicaţii bugetare pentru asistenţa juridică din oficiu, conform comunicatului.

RBL mai cere consultarea mediului de afaceri, deoarece firmele care ar suporta costurile nu au fost consultate, în timp ce proiectul introduce obligaţia autorităţilor de a consulta Uniunea Naţională a Barourilor din România orice act normativ care priveşte avocaţii, potrivit documentului. De asemenea, cere avizul Consiliului Concurenţei, deoarece proiectul mută în zona rezervată unei singure profesii servicii care astăzi sunt oferite pe pieţe deschise de mai mulţi furnizori: contabili, camere de comerţ, firme de colectare, arbitri, platforme digitale, iar când numărul furnizorilor scade prin lege, preţurile cresc, inovarea încetineşte, iar costul îl suportă firmele şi, în final, consumatorii, conform aceleiaşi surse.

Proiectul de lege contrazice, de altfel, şi programul de guvernare al Guvernului desemnat, care îşi asumă reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative pentru firme, modernizarea Legii societăţilor, transformarea Registrului Comerţului într-o platformă online şi fundamentarea oricărei măsuri cu impact asupra firmelor pe analize de impact şi consultare prealabilă, potrivit comunicatului.

Sergiu Neguţ, preşedintele Romanian Business Leaders, a declarat că Europa simplifică, iar noi complicăm, potrivit documentului. El a arătat că, în timp ce Bruxelles-ul taie birocraţia pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani, conform aceleiaşi surse. Neguţ a subliniat că nu este protecţia clientului, ci o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o, şi a cerut iniţiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele şi să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri, potrivit comunicatului.