Şapte din zece bugetari reclamă risipa banilor publici

Aproape şapte din zece angajaţi din sectorul public susţin că fondurile alocate sau atrase în ultimii ani nu au produs rezultate clare ori au determinat efecte sub aşteptări, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP remis redacţiei. Datele colectate în rândul a 2.169 de salariaţi arată că numai 30,1% dintre respondenţi consemnează schimbări concrete în propriile instituţii, precum sedii modernizate, dotări noi sau proceduri administrative îmbunătăţite, în timp ce 3,9% afirmă că investiţiile avantajează inegal structurile instituţionale. În acelaşi timp, 42,7% dintre funcţionari raportează transformări parţiale sub nivelul aşteptat, iar 23,3% nu observă niciun efect vizibil al acestor fonduri, astfel că 66% dintre cei chestionaţi reclamă lipsa sau insuficienţa rezultatelor, conform datelor menţionate.

Bogdan-Costin FÂRŞIROTU, preşedintele Centrului de Formare APSAP, comentează situaţia din administraţie: „Este îngrijorător că o parte importantă dintre angajaţii statului nu văd rezultate concrete ale investiţiilor publice, chiar în instituţiile în care lucrează. Diferenţele dintre categoriile de angajaţi arată că impactul acestor investiţii este perceput diferit, însă problema de fond rămâne aceeaşi: cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obţinerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituţie să atragă fonduri, să cumpere echipamente sau să finalizeze proiecte. Aceste investiţii trebuie să producă schimbări reale, să simplifice activitatea angajaţilor şi să îmbunătăţească serviciile oferite cetăţenilor. Altfel, riscăm să cheltuim bani publici fără să rezolvăm problemele pentru care au fost alocaţi”, transmite sursa citată.

În privinţa destinaţiilor unde se pierd resursele financiare, 30,6% dintre respondenţi indică serviciile externe sau contractele de consultanţă cu valoare discutabilă, 29,3% menţionează menţinerea unor posturi sau structuri lipsite de utilitate clară, iar 28,8% semnalează platformele informatice şi softurile slab concepute. De asemenea, 22,7% dintre angajaţi reclamă achiziţiile de aparatură sau echipamente cu utilitate redusă, 21,8% invocă cheltuieli administrative disproporţionate, iar 18,6% evidenţiază proiectele de modernizare destinate exclusiv imaginii instituţionale. Opiniile diferă în funcţie de nivelul de instruire: contractele de consultanţă sunt indicate de 31,6% dintre salariaţii cu studii superioare faţă de 12,1% în rândul celor cu studii medii sau postliceale, în timp ce achiziţiile de echipamente inutile sunt reclamate de 39,3% dintre angajaţii cu studii medii şi de 21,8% dintre cei cu facultate, informează compania.

Peste jumătate dintre bugetari, respectiv 50,3%, consideră că achiziţiile inutile destinate exclusiv justificării cheltuirii fondurilor reprezintă un fenomen prezent în mare măsură (37,4%) sau în foarte mare măsură (12,9%) în sectorul public, în vreme ce 38,1% percep această practică în mică măsură, iar 11,6% afirmă că fenomenul lipseşte complet. La nivelul propriei instituţii, 54,4% dintre respondenţi declară că nu au sesizat achiziţii orientate doar spre bifarea indicatorilor, 22,2% au întâlnit situaţia rar, 17,5% ocazional şi 5,9% frecvent. Totodată, 60,8% dintre salariaţi raportează existenţa unor proiecte de faţadă care nu aduc rezultate reale, dintre care 39,2% le remarcă ocazional, 16,1% des şi 5,5% foarte des. În plus, 30,5% dintre funcţionari susţin că instituţiile direcţionează ocazional bugete către aparenţa de modernizare în detrimentul nevoilor concrete, 23,5% semnalează des această practică, iar 8,7% o identifică foarte des, potrivit comunicatului de presă.

Impactul fondurilor comunitare rămâne redus la nivel individual, întrucât 46,9% dintre angajaţii statului nu au resimţit niciun beneficiu profesional direct din absorbţia acestor bugete, 42% nu au constatat avantaje personale concrete, iar 21,7% au identificat doar beneficii parţiale şi neconstante. Doar 11,8% dintre respondenţi declară că au beneficiat personal şi direct de finanţări europene prin burse, proiecte sau alocări dedicate. Diferenţele sunt vizibile pe grilele salariale: în categoria celor cu venituri lunare sub 5.000 de lei, 52,4% reclamă absenţa oricărui beneficiu profesional, pondere care coboară la 36,5% în rândul angajaţilor cu salarii de peste 9.000 de lei, conform datelor menţionate.

Bogdan Costin FÂRŞIROTU, preşedintele Centrului de Formare APSAP, subliniază limitele actualului model administrativ: „Fondurile europene sunt prezentate drept unul dintre principalele motoare de modernizare a administraţiei publice, însă aproape jumătate dintre angajaţii statului spun că nu au resimţit niciun beneficiu profesional direct. Este un semnal de alarmă care ridică întrebări despre eficienţa investiţiilor şi despre modul în care sunt folosiţi aceşti bani. Nu este suficient să atragem fonduri europene şi să raportăm proiecte finalizate, dacă rezultatele nu se reflectă şi în activitatea de zi cu zi a instituţiilor. Desigur, nu toate investiţiile trebuie să aducă beneficii directe angajaţilor, însă este esenţial să putem demonstra ce s-a schimbat concret, cine beneficiază de aceste investiţii şi în ce măsură banii cheltuiţi au contribuit la îmbunătăţirea serviciilor publice”, transmite sursa citată.