Sectorul agroalimentar din Franţa denunţă ”dogma preţurilor mici” din supermarketuri

Directorii de companii din sectoarele comerţului cu amănuntul şi agroalimentar au denunţat, pentru prima dată, în Franţa, practicile propriei industrii, într-un raport publicat ieri, solicitând statului să îi ”oblige” să protejeze mai bine sănătatea şi mediul, transmite AFP, conform Agerpres.

Într-o rară declaraţie comună, aproximativ 15 directori din cadrul marilor lanţuri de supermarketuri, precum şi de la mari companii de procesare afirmă la unison că această ”cursă în jos a preţurilor împiedică tranziţia ecologică şi socială şi generează costuri ascunse”, în special pentru sănătate.

Iniţiativa este condusă de organizaţia Inside Track, care se bazează pe persoane din interior, anonime, care doresc să schimbe sectorul lor.

În Franţa, supermarketurile şi industria agroalimentară se învinovăţesc de obicei reciproc pentru această cursă în jos a preţurilor.

”Per total, comercianţii cu amănuntul se îndoapă pe seama consumatorilor (...). Există o singură soluţie: ca statul să ne reglementeze şi să intensifice controalele”, mărturiseşte un director din domeniul comerţului cu amănuntul, un sector identificat în raport drept ”arhitectul” şi ”principalul responsabil” pentru această situaţie.

Raportul prezintă cazuri bine documentate: supermarketurile îşi reduc marjele de profit la produsele emblematice (Coca-Cola, bere, Nutella etc.) şi compensează acest lucru cu produse organice sau premium.

De asemenea, raportul acuză distribuitorii că se ascund în spatele ”argumentului înşelător al puterii de cumpărare” şi că fac în mod deliberat alimentele mai sănătoase ”mai puţin vizibile, mai puţin competitive şi mai puţin dezirabile”.

În schimb, documentul subliniază, de asemenea, că pentru cei mai mari producători, ”presiunea din partea distribuitorilor nu le şterge responsabilitatea”.

”Un sos de roşii dulce. De ce? Pentru că costă mai puţin. (...) Dar va exista un cost mai târziu: sănătatea”, a declarat pentru AFP unul dintre colaboratori.

Aceşti avertizori evidenţiază, de asemenea, iniţiative care vizează implicarea fermierilor în practici mai sustenabile, dar cu un ”domeniu de aplicare limitat” sau doar pentru ”un ingredient secundar”.

O sursă din interior recunoaşte că există şi ”un aspect de greenwashing”: ”Doar aplică plasturi. Încercăm să schimbăm lucrurile, dar în cele din urmă nu schimbăm nimic”.

Raportul subliniază că unele companii chiar au dat înapoi, revenind la agricultura convenţională (cu pesticide şi îngrăşăminte sintetice), din cauza incapacităţii de a face demersul lor unul viabil din punct de vedere de comercial. O sursă din interior subliniază, de exemplu, că bunăstarea animalelor este primul lucru sacrificat, deoarece este dificil de monetizat.

• Fast-food-ul pune în dificultate restaurantele tradiţionale

În Franţa, ţara gastronomiei şi a stelelor Michelin, avansul fast-food-ului pune într-o poziţie dificilă restaurantele tradiţionale, informează AFP, conform Agerpres.

La începutul lunii mai, Alain Fontaine, preşedintele Asociaţiei franceze a maeştrilor bucătari (AFMR), a avertizat asupra riscului ”dispariţiei” restaurantelor tradiţionale cu servire la masă, ameninţate de fast-food.

”Este mai degrabă vorba despre faptul că noile pieţe care se deschid sunt în principal în sectorul fast-food-ului”, clarifică Francois Blouin, preşedintele firmei de consultanţă Food Service Vision. Potrivit acestuia, în sectorul restaurantelor tradiţionale, noile deschideri abia acoperă închiderile, în timp ce fast-food-ul a înregistrat o creştere de 6 până la 7% în 2025.

”Dacă suntem atât de populari, acest lucru se datorează faptului că oferim o soluţie adaptată nevoilor, constrângerilor de timp şi limitărilor bugetare, dar şi dorinţelor şi plăcerii consumatorilor”, susţine Esther Kalonji, delegat general al Sindicatului Naţional a al Fast-Food-ului şi Cateringului (Snarr). Dincolo de viteza servirii, Esther Kalonji menţionează ”flexibilitatea, accesibilitatea, diversitatea ofertei, transparenţa” şi ”capacitatea de a fi disponibil în orice moment al zilei”.

Într-un context de inflaţie persistentă, preţurile practicate de fast-food şi raportul cantitate-preţ rămân cele mai mari puncte forte ale acestor restaurante.

În medie, un consumator plăteşte între 15 şi 18 euro la un restaurant fast-food, comparativ cu aproximativ 30 de euro la un restaurant cu servire la masă, potrivit lui Bernard Boutboul, directorul firmei de consultanţă Gira Conseil.

Industria restaurantelor s-a confruntat cu o creştere colosală a preţului materiilor prime, care au înregistrat un avans de 16% între sfârşitul anului 2022 şi sfârşitul anului 2025.

În timp ce restaurantele tradiţionale au transferat în mare măsură această creştere asupra preţurilor lor, cu o creştere medie de 31% a notelor de plată, fast-food-ul (care are costuri de personal mai mici) a limitat creşterea la 5 până la 10%, potrivit firmei de consultanţă Gira Conseil. Ca să realizeze acest lucru, sectorul şi-a redus marjele de profit.

Şi ”în ultimele zece luni, vânzările au fost puţin mai complicate", în special din cauza ”climatului economic oarecum mai sumbru”, a declarat pentru AFP Malik Mensour, directorul operaţional al lanţului de burgeri G La Dalle, care a fost deschis în 2014 şi are aproximativ o sută de restaurante, majoritatea francize.

Însă restaurantele tradiţionale reuşesc în continuare să se reinventeze cu concepte de succes: ciorbe, restaurante cu mâncare la discreţie şi oferte de tapas şi mezeluri, menţionează Francois Blouin, care consideră diferitele tipuri de restaurante doar ”concurenţi indirecţi”, deoarece răspund nevoilor diferite ale consumatorilor.