Şefa politicii externe a UE cere Bruxellesului să fie "mai creativ" în aplicarea sancţiunilor împotriva Rusiei

Kaja Kallas, vicepreşedintă a Comisiei Europene şi înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afacerile externe şi politica de securitate, a cerut luni ca Uniunea să fie "mai creativă" în combaterea aşa-numitei "flote-fantomă" a Rusiei, folosită pentru ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva exporturilor de ţiţei rusesc, transmite dpa.

La sosirea la reuniunea de la Luxemburg a miniştrilor de externe din UE, şefa diplomaţiei europene a declarat presei că Moscova este creativă în ocolirea sancţiunilor, deci Bruxellesul ar trebui să fie la fel.

"Trebuie să ne gândim tot timpul ce mai putem face", a spus ea.

Kallas a apreciat că UE a făcut multe progrese în reducerea veniturilor obţinute de Rusia în ciuda sancţiunilor, însă miniştrii urmează să discute coordonarea măsurilor în acest sens.

Conform unui document de lucru pregătit pentru reuniunea ministerială de luni, flota-fantomă de petroliere de care dispun ruşii este estimată în prezent la 600 până la 1400 de nave. Consilierii experţi ai înaltei reprezentante a UE au avertizat că petrolierele care contribuie la economia de război a Rusiei reprezintă în acelaşi timp un risc major pentru mediu şi pentru siguranţa maritimă, arată un document la care a avut acces dpa.

Accidentele petrolierelor pot provoca deversări masive de petrol şi alţi poluanţi ai mărilor, cu efecte devastatoare asupra regiunilor de coastă, a ecosistemelor şi a pescuitului industrial. Multe din navele din flota-fantomă au proprietari greu de identificat şi sunt fie neasigurate, fie asigurate necorespunzător. În eventualitatea unor probleme, costurile ajung să fie suportate de contribuabili din statele riverane.

Moscova recurge de mai mulţi ani la flota-fantomă pentru a ocoli sancţiunile occidentale, inclusiv un plafon de preţ pentru ţiţei. În acest scop, sunt închiriate frecvent nave vechi, cu proprietari obscuri, care folosesc diferite tactici de ascundere a originii încărcăturii. Unele petroliere îşi opresc sau îşi modifică transponderele din sistemul de identificare automată din satelit (AIS); altele efectuează transbordări ale ţiţeiului în larg.

Experţii consideră că navele respective pot fi folosite şi ca platforme de lansare a dronelor în scop de bruiaj sau spionaj. În context, dpa reaminteşte că traficul aerian în zona Copenhaga a fost perturbat recent de apariţia unor drone neidentificate.

Kallas propune ca reacţie la aceste probleme adoptarea de măsuri mai riguroase împotriva navelor şi a companiilor maritime implicate, în paralel cu cooperarea mai strânsă între statele de pe coaste şi ţările ale căror pavilioane sunt folosite de vasele-fantomă. Ideal, ţările respective ar trebui să accepte inspecţii ale forţelor navale ale UE.

Din iunie anul acesta, trei misiuni maritime ale Uniunii au primit sarcina de a monitoriza flota-fantomă rusească şi de a culege informaţii. Acest rol este inclus şi în obiectivele Operaţiunii Aspides, care are în primul rând atribuţia de a proteja vasele comerciale din Marea Roşie de atacurile miliţiilor yemenite Houthi.

UE intenţionează să extindă lista de sancţiuni cum ar fi interdicţia de acces în porturi şi alte măsuri punitive; dacă statele membre sunt de acord, numărul de nave vizate ar urma să crească de la 444 la 562 în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancţiuni ale Uniunii împotriva Rusiei, ca reacţie la agresiunea rusească împotriva Ucrainei.

Kallas speră să se obţină săptămâna aceasta, la summitul UE de la Bruxelles, un acord privind pachetul respectiv.