Şefii comisiilor de Apărare din Congresul SUA anunţă că se opun retragerii parţiale a trupelor americane din România

Doi congresmani ai Partidului Republican (de guvernământ) din SUA, care condus comisiile de Apărare din Congresul SUA, au anunţat miercuri printr-un comunicat că se opun retragerii parţiale a trupelor americane din România, anunţată tot miercuri de Pentagon, potrivit G4Media.

Cei doi congresmani critică Pentagonul, condus de Pete Hegseth, şi susţin că retragerea parţială este ”în contradicţie directă cu strategia preşedintelui Trump”. De asemenea, cei doi republicani arată că această mişcare ”transmite un semnal greşit Rusiei, exact în momentul în care preşedintele Trump exercită presiuni pentru a-l forţa pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obţine o pace durabilă în Ucraina”.

Nu e clar dacă scrisoarea celor doi congresmani republicani indică un vot în Congres care să răstoarne decizia Pentagonului.

Statele Unite îşi retrag circa 1200 00 de militari din România, potrivit unui anunţ al Pentagonului şi al Ministerului Apărării. SUA îşi vor retrage trupe şi din Bulgaria, Ungaria şi Slovacia. Informaţia a fost confirmată ulterior de ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, care a spus că „efectivele americane de la Deveselu şi Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotaţională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Chiar în acest moment, nu este aici. De aproximativ o lună de zile, au plecat la exerciţii. Erau cam 1.200 -1.500 de militari în acea brigadă. La Kogălniceanu rămân cei care erau în grupul de luptă aerian şi diverse trupe”, a spus Moşteanu.

Comunicatul integral:

Senatorul american Roger Wicker, republican din Mississippi, preşedintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, şi reprezentantul Mike Rogers, republican din Alabama, preşedintele Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanţilor, au emis următoarea declaraţie, exprimându-şi îngrijorarea faţă de anunţul Pentagonului că va întrerupe rotaţia brigăzii americane din România, decizie care pare necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui:

„Ne opunem ferm deciziei de a nu menţine brigada americană rotaţională în România şi procesului prin care Pentagonul îşi revizuieşte în prezent postura forţelor, proces care ar putea duce la reduceri suplimentare ale trupelor americane din Europa de Est.

Pe 19 martie am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituţional riguros, fără coordonare cu comandanţii de teatre de operaţii şi cu Statul Major Întrunit, şi fără colaborare cu Congresul.

Din păcate, exact acest lucru pare să fie în curs de desfăşurare. Acum două săptămâni, preşedintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forţele americane din Europa, ci „ar putea doar să le mute puţin”. Preşedintele are dreptate când spune că postura forţelor americane din Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO îşi asumă o parte mai mare din responsabilităţi şi caracterul războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie coordonată pe scară largă, atât în cadrul guvernului american, cât şi cu NATO.

România a fost un aliat puternic, făcând investiţii majore pentru a găzdui forţele americane şi a moderniza infrastructura care le sprijină. România a cheltuit de mulţi ani peste 2% din PIB pentru apărare şi s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB. Aceste investiţii, alături de contribuţiile sale la apărarea estică a NATO şi la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianţei. În mod notabil, din 2016, România găzduieşte un detaşament american Aegis Ashore pentru apărare antirachetă, asumându-şi riscuri politice, militare şi economice semnificative pentru a desfăşura sisteme concepute în principal pentru apărarea aliaţilor NATO, nu a propriului teritoriu.

Datorită conducerii preşedintelui Trump, aliaţii noştri europeni au fost de acord să îşi asume niveluri istorice de responsabilitate în apărarea colectivă. Totuşi, reînarmarea Europei va dura. Retragerea prematură a forţelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian românesc, subminează descurajarea şi riscă să invite o agresiune rusă suplimentară.

Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greşit Rusiei, exact în momentul în care preşedintele Trump exercită presiuni pentru a-l forţa pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obţine o pace durabilă în Ucraina. Preşedintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să îşi demonstreze hotărârea împotriva agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui.

Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, mai ales având în vedere sprijinul clar, bipartizan şi bicameral pentru o prezenţă americană solidă în Europa, exprimat în versiunile atât ale Camerei, cât şi ale Senatului pentru Legea de Autorizare a Apărării Naţionale pentru anul fiscal 2026. Legislaţia precizează, de asemenea, intenţia clară a Congresului ca nicio modificare a posturii americane în Europa să nu fie făcută în absenţa unui proces complet de revizuire.

Cerem clarificări din partea Pentagonului cu privire la modul în care intenţionează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare şi apărare a NATO şi dacă a existat o coordonare cu aliaţii pentru a minimiza aceste consecinţe. De asemenea, vom solicita asigurări că, aşa cum a afirmat anterior preşedintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne pe poziţii şi că Statele Unite vor continua să menţină o prezenţă rotaţională constantă în Polonia, statele baltice şi România.”