Spionajul american a ajuns la concluzia că Putin ar putea testa NATO printr-o incursiune limitată

Liderul rus Vladimir Putin ar putea încerca să testeze solidaritatea NATO printr-un atac limitat asupra unei ţări aliate, într-un interval începând cu această toamnă şi până în următorii câţiva ani, chiar dacă războiul cu Ucraina nu se încheie, potrivit unor noi rapoarte ale serviciilor de informaţii americane care prezintă scenarii posibile, de la un atac cibernetic până la o incursiune terestră la scară redusă, informează news.ro.

Statele Unite estimaseră anterior că Putin nu va provoca o ţară membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) atât timp cât încă are deschis frontul din Ucraina, precizează news.ro. Însă această evaluare s-a schimbat la începutul acestui an, au afirmat oficialii americani, întrucât Putin este fără succese răsunătoare în Ucraina şi se află sub presiune pe plan intern pentru a obţine o victorie, potrivit news.ro. În plus, dronele Kievului provoacă pagube din ce în ce mai mari atât armatei ruse, cât şi industriei petroliere, în timp ce forţele lui Putin înregistrează câştiguri minore pe linia frontului, în contextul unor pierderi umane semnificative, conform sursei citate.

Liderii americani şi europeni observă din ce în ce mai multe semne că Rusia desfăşoară atacuri de sondare pentru a testa hotărârea NATO, inclusiv rachete de croazieră ruseşti aterizând în Polonia, în timp ce drone au pătruns în România, adaugă news.ro.

Aceste noi evaluări ale spionajului american vin şi pe fondul unei penurii de anumite muniţii critice de care armata SUA ar avea nevoie pentru a face faţă Rusiei sau Chinei într-un potenţial război viitor, relatează sursa. Statele Unite şi-au redus drastic stocurile de arme din cauza transferurilor către Ucraina după invazia Rusiei, dar mai ales din cauza conflictului SUA cu Iranul, adaugă sursa citată. Stocurile aflate în pericol includ rachetele de precizie cu rază lungă de acţiune şi sistemele de rachete tactice ale armatei, precum şi rachetele sol-aer Stinger cu rază scurtă de acţiune, au declarat oficiali americani, mai adaugă sursa.

Obiectivul lui Putin în cazul unui atac asupra NATO în timpul războiului în curs cu Ucraina, dacă acesta va avea loc, ar fi să fractureze alianţa, au afirmat oficialii americani, informează news.ro.

„Întrebarea este cum ar reacţiona Statele Unite în acest caz”, a declarat Heather Conley, cercetătoare principală la American Enterprise Institute, referindu-se la o posibilă incursiune rusă, potrivit sursei. „A fost întotdeauna un obiectiv (al Rusiei) să pună la încercare credibilitatea NATO şi să separe Statele Unite de aliaţii săi”, subliniază ea, conform sursei citate.

În contextul în care Putin se străduieşte să-şi asigure câştigurile pe care le doreşte în Ucraina, oficialii serviciilor de informaţii americane au analizat dacă Moscova intenţionează să-şi intensifice acţiunile agresive faţă de aliaţii europeni în viitorul apropiat, au declarat sursele menţionate, transmite news.ro. Preocuparea este că Putin ar putea deveni mai periculos atunci când este pus la colţ, au afirmat oficialii americani, informează sursa citată.

Posibilele ameninţări variază de la un atac cibernetic asupra unei ţări NATO sau trimiterea unor grupuri armate fără însemne (aşa-numiţii omuleţi verzi) pentru a ocupa teritoriu, până la o incursiune limitată pe flancul estic al alianţei, precizează sursa. Conform evaluărilor serviciilor de informaţii americane, se estimează că orice acţiune a Rusiei ar putea avea loc între această toamnă şi 2029, informează news.ro.

Probabilitatea celui mai extrem scenariu, o incursiune terestră limitată, este scăzută, dar creşte pe măsură ce trece timpul, potrivit rapoartelor, transmite news.ro. O astfel de acţiune a fost întotdeauna considerată extrem de improbabilă, deoarece ar declanşa articolul 5 al NATO, care obligă membrii la apărare colectivă, informează sursa citată.

Însă articolul 5 nu este la fel de clar în ceea ce priveşte răspunsul NATO la ameninţările cibernetice sau hibride, precizează sursa.

„Aceasta a reprezentat întotdeauna o provocare pentru NATO: să răspundă la un atac care nu intră sub incidenţa articolului 5, şi este foarte adevărat că, până în prezent, aliaţii NATO au preferat să nu escaladeze situaţia”, a spus Conley, potrivit sursei. De exemplu, când Rusia a lansat o serie de atacuri cibernetice asupra Estoniei în 2007, ţara a ales să gestioneze criza pe cale bilaterală, precizează news.ro.

„Analizăm mereu şi ne pregătim pentru o serie de scenarii. NATO este vigilentă şi suntem pregătiţi să descurajăm şi să apărăm, după cum este necesar, lucru pe care continuăm să-l demonstrăm”, a declarat col. Martin O'Donnell, purtător de cuvânt al NATO, potrivit sursei.

Noile evaluări agravează îngrijorările existente în rândul oficialilor americani cu privire la o penurie de anumite muniţii esenţiale, adaugă sursa citată. Pe lângă anumite rachete cu rază lungă şi scurtă de acţiune, stocurile altor sisteme importante de apărare aeriană sunt, de asemenea, la un nivel scăzut, inclusiv interceptorii Patriot, SM-3 şi Terminal High Altitude Area Defense, precum şi radarele THAAD şi unităţile de artilerie de apărare aeriană, au declarat oficialii, mai adaugă sursa.

Purtătorul de cuvânt şef al Pentagonului, Sean Parnell, a calificat drept false afirmaţiile privind penuria de muniţie, informează sursa. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că armata SUA dispune de „mai mult decât suficientă” muniţie pentru a „îndeplini toate obiectivele strategice ale preşedintelui Trump”, adăugând totodată că preşedintele a îndemnat contractorii din domeniul apărării să producă mai multă muniţie, conform news.ro.

„Avem tot ce este necesar pentru a lansa atacuri la momentul şi în locul ales de preşedinte”, a spus Parnell, potrivit sursei. „În cadrul mai multor comenzi de luptă, am desfăşurat deja operaţiuni de succes, menţinând în acelaşi timp un arsenal vast şi gata de acţiune pentru a ne apăra poporul şi interesele. Orice adversar care confundă zgomotul mediatic cu slăbiciunea americană va descoperi adevărul pe propria piele”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, conform sursei.

Într-un potenţial conflict cu Rusia, arme precum racheta pentru lovituri de precizie (Precision Strike Missile, PSM) şi sistemele de rachete tactice ale armatei (Army Tactical Missile Systems, ATACMS), ambele lansate de sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (High Mobility Artillery Rocket System, HIMARS), precum şi rachetele Stinger sunt esenţiale pentru a respinge o invazie terestră, arată Tom Karako de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, informează news.ro.

Deficitul de muniţie esenţială a stârnit o dezbatere în cadrul guvernului SUA cu privire la scăderea stocurilor de arme, în timp ce Trump analizează următorii paşi în privinţa Iranului, transmite news.ro. Generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Şefilor de Stat Major, a avertizat recent Casa Albă cu privire la numărul redus de interceptori de apărare aeriană, a scris anterior The Wall Street Journal, citat de news.ro. Problema îl îngrijorează pe Caine, care consideră că stocurile reduse nu ar împiedica reluarea unor operaţiuni de luptă majore împotriva Iranului, dar ar spori riscul, potrivit sursei.

Analiştii din afara guvernului au avertizat în repetate rânduri că acest consum de muniţie în Orientul Mijlociu ar putea afecta capacitatea SUA de a descuraja adversarii de pe întreg globul şi nu doar Rusia, ci şi China, transmite news.ro.

Un raport recent al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale a prezentat cele şapte tipuri cheie de muniţie care au fost utilizate în războiul cu Iranul, potrivit sursei. De exemplu, raportul actualizat estimează că SUA au consumat între 1.060 şi 1.430 de rachete Patriot în războiul cu Iranul, rămânând doar cu 870 de bucăţi în arsenalul american, precizează sursa.

„Dacă ar fi vorba doar de a lupta împotriva Iranului, chiar dacă am folosit jumătate din rachetele de interceptare, poate puţin mai mult, tot ne-ar mai rămâne jumătate din ele. Aşadar, am putea continua lupta împotriva Iranului pentru o perioadă destul de lungă”, a declarat Mark Cancian, unul dintre coautorii raportului CSIS. „Problema este că Pentagonul este acum foarte îngrijorat de consecinţele pe care acest lucru le are în Pacificul de Vest, în relaţia cu China”, a punctat el, conform sursei citate.