Spirits România cere Ministerului Finanţelor reducerea de urgenţă a accizei la băuturile spirtoase:

Spirits România, asociaţia reprezentativă a producătorilor şi distribuitorilor de băuturi spirtoase, solicită Ministerului Finanţelor reducerea nivelului accizei aplicate băuturilor spirtoase, potrivit unui comunicat al organizaţiei.

Asociaţia subliniază că simpla îngheţare a taxelor pentru anul 2027 nu mai este o soluţie suficientă, în condiţiile în care majorările excesive de acciză din ultimii doi ani au fost o măsură exagerată care s-a dovedit un eşec, conform sursei.

Spirits România precizează că reducerea accizei trebuie asumată ca o măsură de corecţie necesară, care va stimula refacerea bazei de impozitare şi va duce la creşterea încasărilor bugetare, potrivit comunicatului.

Eşecul politicii de supra-impozitare a băuturilor spirtoase este confirmat de datele oficiale ale ANAF, potrivit cărora încasările din acciza pe băuturile spirtoase pentru perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2026 au fost de 708,68 milioane de lei, o creştere nesemnificativă faţă de cele 700,05 milioane de lei colectate în aceeaşi perioadă din 2024, conform sursei.

Această creştere de doar 1,3% are loc în condiţiile în care, în acelaşi interval, acciza a fost majorată cu 27%, potrivit comunicatului.

În cazul în care consumul s-ar fi menţinut la acelaşi nivel, statul ar fi trebuit să încaseze în primele 7 luni din 2026 peste 868 de milioane de lei, iar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza prăbuşirii volumelor taxate şi migrării consumului spre piaţa neagră, astfel încât taxarea excesivă a condus la o gaură de cel puţin 160 de milioane de lei în bugetul de stat, raportat la potenţialul real, conform sursei.

Florin Rădulescu, Preşedintele Spirits România, a declarat că, în cazul de faţă, reprezintă un exemplu de şcoală pentru Curba Laffer, potrivit căreia taxele crescute peste un anumit prag încetează să mai fie eficiente, iar el a avertizat că, atunci când accizele devin exagerate, consumul nu dispare, ci doar migrează direct spre zona ilicită, generând o gaură masivă în încasările statului dar şi un pericol direct pentru sănătatea publică prin expunerea populaţiei la băuturi contrafăcute, potrivit comunicatului.

Această evoluţie continuă contraperformanţa din primul semestru al anului 2026, când volumul pieţei legalizate scăzuse deja cu 23%, echivalentul dispariţiei a 8,3 milioane de sticle de pe rafturile magazinelor, conform sursei.

Spirits reaminteşte că, în anul 2013, o majorare de 34% a accizei la spirtoase a dus, în 2014, la o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat, în timp ce veniturile din accize au crescut cu doar 9%, potrivit comunicatului.

În schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat în următorii 6 ani după adoptarea măsurii, conform sursei.

România conduce în Uniunea Europeană la numărul de schimbări şi creşteri ale accizei la băuturi spirtoase, iar în ultimii 10 ani au fost 7 majorări ale valorii accizei la băuturi spirtoase, potrivit comunicatului.

În tot acest interval, în ţări precum Franţa, Belgia, Austria sau Germania nivelul accizelor a rămas constant, iar în Bulgaria a fost o singură modificare în tot acest interval, conform sursei.

Spirits România atrage atenţia că la pierderile financiare cauzate de contracţia pieţei se adaugă o incertitudine juridică privind cadrul fiscal aplicabil de la 1 ianuarie 2027, potrivit comunicatului.

Astfel, prin OUG 132/2024 şi Legea 141/2025, băuturile spirtoase au fost exceptate de la indexarea automată cu inflaţia, nivelul stabilit direct în Anexă fiind de 5.848,49 lei/hl alcool pur, însă Anexa Codului Fiscal prevede valori doar pentru anii 2025 şi 2026, fără nicio menţiune pentru anul 2027, conform sursei.

Radu Moldovan Petruţ, director executiv al Spirits România, a declarat că se află într-o situaţie de vid legislativ, chiar dacă interpretarea juridică logică indică menţinerea plafonului din 2026 şi pentru anul următor în condiţiile în care nu există o altă reglementare, potrivit comunicatului.

Moldovan Petruţ a subliniat că riscul major pentru industrie nu este indexarea automată, ci posibilitatea ca Guvernul să adopte din nou, la final de an, o Ordonanţă de Urgenţă cu majorări neanunţate, ceea ce ar fi lovitura finală dată unei industrii care este, de mai mulţi ani, suprataxată, conform sursei.

Moldovan Petruţ a declarat că, de aceea, face apel la Ministerul Finanţelor să iniţieze un dialog serios pe această temă, potrivit comunicatului.

Spirits România solicită autorităţilor reducerea imediată a accizei ca instrument economic de stimulare a încasărilor şi eliminarea vidului legislativ din Anexa Codului Fiscal pentru garantarea unei predictibilităţi reale în 2027, în condiţiile în care companiile îşi fac deja bugetele pentru anul viitor, conform sursei.

Moldovan Petruţ a mai declarat că nivelul actual al accizei este mult prea ridicat, a fost un experiment eşuat care a crescut piaţa ilicită la peste 40% din consum, potrivit comunicatului.

Moldovan Petruţ reaminteşte că la finalul anului trecut asociaţia Spirits Romania a transmis Guvernului o propunere de reformă substanţială a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conţin alcool care, dacă ar fi implementată, ar aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 3,6 miliarde de lei până în 2030, conform sursei.

Propunerea urmăreşte reducerea decalajelor actuale dintre accizele pe categorii de produse, corelarea accizelor cu conţinutul efectiv de alcool pur şi introducerea unui mecanism predictibil de ajustare pe baza indicelui mediu al preţurilor de consum, potrivit comunicatului.

Potrivit unui studiu de piaţă realizat de Roland Berger în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt, conform sursei.

Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicaţi în producţia, distribuţia şi vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect, de 247 milioane euro, şi indus, de 199 milioane euro, asupra altor domenii ale economiei, potrivit comunicatului.

Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producţie şi vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, şi 4.400 induse în sectoare conexe, iar aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe şi alte materii prime, conform sursei.