Studiu Deloitte: aproximativ 80% dintre tinerii români spun că nu îşi permit o locuinţă proprie

Românii din generaţiile Z (78%) şi Millennials (85%) spun că nu îşi permit o locuinţă proprie, procente mult mai ridicate decât mediile globale (51%, respectiv 40%), aspect care le influenţează semnificativ traiectoria profesională, conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2026, realizat în 44 de ţări inclusiv România, remis redacţiei.

În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre participanţii din România (55% din Generaţia Z şi 66% dintre Millennials, cu zece, respectiv 22 de puncte procentuale peste media globală) declară că se simt nesiguri din punct de vedere financiar, iar 46% dintre cei din Generaţia Z şi 62% dintre Millennials afirmă că trăiesc de la un salariu la altul. Astfel, peste jumătate dintre românii din ambele generaţii spun că au amânat decizii importante de viaţă din cauza situaţiei financiare.

Principala îngrijorare a tinerilor români rămâne legată de costul vieţii de zi cu zi (50% din ambele generaţii), iar pe locurile următoare se află instabilitatea politică (26% din Generaţia Z, 34% dintre Millennials) şi corupţia (25%, respectiv 30%).

Pe fondul acestor evoluţii, nivelul de stres rămâne ridicat - 38% dintre românii din Generaţia Z şi 30% dintre Millennials afirmă că se simt stresaţi în cea mai mare parte a timpului, în principal cu privire la situaţia financiară pe termen lung (51% din Generaţia Z, 41% dintre Millennials), starea de sănătate şi bunăstarea familiei (47%, respectiv 45%) şi situaţia financiară curentă (46%, respectiv 41%).

Pe de altă parte, tinerii din România consideră benefic impactul adoptării inteligenţei artificiale (AI) în mediul profesional - 66% dintre reprezentanţii Generaţiei Z şi 48% dintre Millennials spun că folosesc AI în activitatea de zi cu zi, iar cei mai mulţi susţin că are un impact pozitiv atât asupra vieţii personale (81% din Generaţia Z, 71% dintre Millennials), cât şi asupra vieţii profesionale (77%, respectiv 67%).

Cu toate acestea, persistă o serie de bariere care limitează utilizarea soluţiilor bazate pe AI la locul de muncă - un sfert dintre respondenţii din ambele categorii spun că nu au încredere în rezultatele generate, iar alţii invocă capabilităţile limitate ale instrumentelor (22%) şi integrarea slabă în fluxurile de lucru. De asemenea, doar 25% dintre respondenţii din ambele generaţii consideră că instrumentele AI puse la dispoziţie de angajatori sunt suficiente, semnificativ sub media globală de aproximativ 40%.

Nivelul de pregătire rămâne, de asemenea, scăzut. Doar 17% dintre românii din Generaţia Z şi 24% dintre Millennials au finalizat traininguri în AI, însă o treime din prima categorie şi un sfert dintre cea de-a doua caută în mod activ noi oportunităţi de formare. Totodată, gradul de încredere în utilizarea AI variază - 68% pentru Generaţia Z şi doar 46% pentru Millennials.

„Studiul de anul acesta evidenţiază incertitudinile cu care se confruntă tinerii din România, comparativ cu cei din celelalte state analizate, dar şi deschiderea faţă de schimbările majore pe care le aduce adopţia accelerată a inteligenţei artificiale în activitatea profesională. Însă limitările care încă persistă, printre care relevanţa incertă a soluţiilor furnizate de instrumentele bazate pe AI dar şi suportul organizaţional scăzut, au potenţialul de a eroda rapid apetitul real al tinerilor pentru tehnologie. Astfel, angajatorii trebuie să-şi actualizeze în permanenţă strategia de integrare a AI în activitatea curentă: să ţină pasul cu evoluţiile în domeniu, dar şi să investească în training continuu, să creeze cadre clare de utilizare şi să integreze tehnologia în mod relevant în fluxurile de lucru. În egală măsură, este esenţială construirea încrederii în astfel de instrumente, prin transparenţă cu privire la rezultatele generate şi la planurile concrete de armonizare a soluţiilor bazate pe AI cu competenţele umane”, a declarat Raluca Bontaş, Partener, Deloitte România.

Referitor la aspiraţiile profesionale, chiar dacă 79% dintre românii din Generaţia Z şi 62% dintre Millennials îşi doresc la un moment dat roluri de leadership, acestea nu reprezintă o prioritate: doar 4% din fiecare categorie indică leadershipul drept obiectiv principal. În schimb, priorităţile dominante sunt echilibrul între viaţa personală şi cea profesională (25% din Generaţia Z, 37% dintre Millennials), independenţa financiară (24%, respectiv 14%), dezvoltarea continuă (12%, respectiv 17%) şi specializarea în domeniul de activitate (15%, respectiv 12%).

În privinţa parcursului profesional, o treime dintre tinerii români participanţii la studiu pun accentul pe progresul constant (cu aproximativ zece puncte procentuale sub media globală), însă o pondere semnificativă o au şi cei deschişi la creştere accelerată (25% pentru ambele generaţii). Totodată, mobilitatea laterală este mai frecventă decât la nivel global - 24% dintre reprezentanţii Generaţiei Z şi 23% dintre Millennials sunt dispuşi să schimbe roluri pentru a găsi poziţia potrivită.

Studiul Deloitte Global Gen Zand Millennial Survey 2026, ajuns la ediţia a 15-a, a fost efectuat în rândul a circa 8.200 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 14.400 de reprezentanţi ai Generaţiei Z de peste 18 ani (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2007), din 44 de ţări din întreaga lume.