Studiu EY: Investiţiile străine directe în Europa scad pentru prima dată de la pandemie

F.D.
Internaţional / 8 mai

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au scăzut în 2023 cu 4% faţă de 2022 şi cu 11% comparativ cu nivelul înregistrat în 2019, chiar înainte de apariţia pandemiei COVID-19, conform ediţiei 2024 a studiului anual EY European Attractiveness Survey.

Franţa, Marea Britanie şi Germania continuă să atragă cea mai mare parte a investiţiilor străine directe şi îşi păstrează primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor. Proiectele ISD au scăzut cu 5% (1.194 de proiecte) în Franţa şi cu 12% în Germania (733). Marea Britanie a contrazis această tendinţă şi a devansat Germania urcând pe locul al doilea, cu o creştere de 6% a numărului de proiecte (985).

În ciuda speranţelor că investiţiile străine directe în Europa îşi vor reveni după pandemie, creşterea economică lentă, inflaţia galopantă, creşterea accentuată a preţurilor la energie şi un mediu geopolitic febril au provocat prima scădere a investiţiilor străine directe în Europa din 2020.

Pe parcursul anului 2023, companiile din întreaga lume au anunţat 5.694 de proiecte greenfield şi de extindere în 44 de ţări europene, faţă de 5.962 în 2022, o scădere anuală de 4%, comparativ cu o creştere de 1% în 2022 şi de 5% în 2021. Investiţiile sunt acum cu 14% mai mici decât vârful din 2017, iar numărul total de locuri de muncă create în Europa ca urmare a ISD a scăzut cu 7% faţă de anul anterior, ajungând la 319.923.

Companiile au menţionat creşterea poverii normative, volatilitatea preţurilor la energie şi instabilitatea politică drept principalele trei riscuri care influenţează deciziile de investiţii. Europa a fost un pionier al noilor iniţiative de reglementare a inteligenţei artificiale (AI), a sustenabilităţii şi a protecţiei datelor, iar investitorii sunt îngrijoraţi că acestea ar putea frâna dezvoltarea activităţii comerciale. Actuala criză energetică, incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene şi creşterea tensiunilor sociale şi a radicalismului politic îi preocupă, de asemenea, pe investitori.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale: "România a înregistrat un trend descendent de 13% ca număr de proiecte de investiţii străine directe, un trend pe care îl observăm şi la nivel european. Cu toate acestea, România se află pe locul 5 în Europa, după Spania, Ungaria, Serbia şi Austria, ca medie a locurilor de muncă create per proiect. Sectorul industrial, transporturile şi logistica sunt principalele domenii care atrag investiţiile străine directe în România, datorită reorganizării lanţurilor de aprovizionare şi relocalizării producţiei după perioada pandemiei. Chiar dacă există o scădere modestă în investiţiile străine directe în 2023, perspectivele privind viitoarele investiţii în România rămân optimiste, cu 67% dintre investitori anticipând o creştere a atractivităţii României în următorii trei ani".

Franţa stagnează, Marea Britanie îşi revine şi Germania se clatină

În concordanţă cu tendinţa la nivel european, investiţiile în Franţa au scăzut cu 5%. În ciuda acestui fapt, numărul de locuri de muncă create în Franţa prin investiţii străine directe s-a majorat cu 4%, subliniind beneficiile actuale ale reformelor favorabile mediului de afaceri şi o economie relativ sănătoasă în comparaţie cu alte ţări europene.

Marea Britanie a contrazis tendinţa negativă a Europei, cu o creştere de 6% a proiectelor de investiţii străine directe în 2023. După un 2022 marcat de incertitudine politică, de inflaţie ridicată şi de creşterea preţurilor la energie, investitorii au perceput anul trecut o oarecare revenire la stabilitate pe pieţele britanice, furnizorii străini de software şi IT fiind deosebit de loiali Londrei, care a depăşit Parisul şi a preluat prima poziţie în topul regiunilor de investiţii europene.

Investiţiile străine directe în Germania au scăzut cu 12% în 2023, continuând un declin constant început odată cu debutul pandemiei de COVID-19. Investitorii industriali au fost descurajaţi de mediul recesionist, de preţurile ridicate la energie şi de preocupările legate de securitatea aprovizionării cu energie. Birocraţia complexă şi costurile ridicate cu forţa de muncă continuă, de asemenea, să limiteze capacitatea Germaniei de a atrage mai multe companii străine.

Reorganizarea lanţurilor de aprovizionare avantajează Europa de Sud şi de Est

Mai multe ţări din Europa de Sud şi de Est au beneficiat în mod semnificativ de pe urma reorganizării lanţurilor de aprovizionare şi a readucerii activităţilor de producţie pe pieţele de origine de către companii. Numărul de proiecte de producţie a scăzut uşor în întreaga Europă, dar s-au înregistrat creşteri în Spania, Turcia, Polonia, Italia, Serbia, Republica Cehă şi Ungaria. Încetinirea investiţiilor în sectorul digital şi în cel al serviciilor pentru întreprinderi a avut un impact asupra investiţiilor în ţările pentru care aceste domenii sunt puncte forte tradiţionale, cum ar fi Ţările de Jos şi Belgia.

Războiul dintre Rusia şi Ucraina continuă să afecteze investiţiile pe pieţele care se învecinează cu oricare dintre aceste ţări, printre care România (-13%), Finlanda (-32%) şi ţările baltice precum Letonia (-31%) şi Lituania (-40%).

Scad investiţiile străine directe în sectoarele de servicii, dar industria prelucrătoare dă dovadă de rezilienţă

Numărul proiectelor de investiţii străine directe în domeniul software,al serviciilor IT şi al serviciilor profesionale şi pentru întreprinderi, în mod tradiţional cele mai mari sectoare de investiţii din Europa, a scăzut cu 19% şi, respectiv, 27%. Ambele suferă de pe urma efectelor restrângerii cheltuielilor din partea clienţilor lor şi a unei reduceri generale a externalizării.

În schimb, investiţiile în turism şi cultură au crescut cu 130% în 2023. Acest sector continuă să se redreseze, deoarece consumatorii revin la nivelul de cheltuieli cu petrecerea timpului liber şi călătorii, eliberaţi de restricţiile provocate de pandemie.

Investiţiile în industria prelucrătoare şi-au păstrat rezilienţa, scăzând cu 1%. Companiile au menţinut investiţiile în producţie pentru a se asigura că pot satisface cererea consumatorilor, care este aşteptată să crească. Actualele eforturi de reorganizare a lanţurilor de aprovizionare şi de relocare a bazelor de producţie în Europa au contribuit, de asemenea, la menţinerea nivelurilor investiţiilor în producţie.

Optimismul se menţine în pofida tabloului sumbru, dar riscurile persistă

În pofida unui tablou general sumbru, există motive de optimism, întrucât 72% dintre companiile intervievate au indicat că plănuiesc să îşi stabilească sau să îşi extindă operaţiunile în Europa în următorul an, în creştere de la 67% în 2022, semn că Europa încă mai contează în planurile de afaceri actuale şi viitoare.

Investitorii sunt optimişti în ceea ce priveşte perspectivele pe termen lung ale Europei, deoarece se aşteaptă ca situaţia economică să se îmbunătăţească treptat. În plus, în contextul creşterii tensiunilor geopolitice, stabilitatea relativă a marilor economii europene reprezintă un avantaj considerabil.

Cu toate acestea, liderii intervievaţi consideră că "povara normativă" sporită reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa atractivităţii Europei în următorii trei ani. Europa a fost un pionier în ceea ce priveşte noile iniţiative de reglementare în domenii precum declararea emisiilor de dioxid de carbon, obligaţia de due diligence în lanţul de aprovizionare, protecţia datelor şi utilizarea în siguranţă a inteligenţei artificiale. Investitorii sunt îngrijoraţi de faptul că extinderea cadrului de reglementare va înăbuşi creşterea şi agilitatea companiilor europene. Reflectând preocupările legate de criza energetică din ultimii doi ani, "preţurile la energie şi problemele de aprovizionare" sunt considerate a doua cea mai mare ameninţare la adresa atractivităţii Europei, iar "instabilitatea politică" în Europa ocupă locul al treilea. Aceasta este cauzată de incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene şi de creşterea tensiunilor sociale şi a radicalismului politic la nivel local.

Comanda carte
Conferinţa BURSA “Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”
APA NOVA
e-infra.ro
digi.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6464
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2078
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8855
Gram de aur (XAU)Gram de aur346.6329

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb