Mr.Finance avertizează, într-un comunicat remis redacţiei, că românii sunt vulnerabili financiar: 72% nu au economii suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază timp de trei luni. Astfel, potrivit sursei citate: „Doar 28% dintre români dispun de economii suficiente pentru cel puţin trei luni de cheltuieli, respectiv pentru a se simţi în siguranţă financiar. Iar 1 din 3 nu are un fond de rezervă care să îi permită să acopere situaţiile neprevăzute. Contextul economic actual, marcat de inflaţie persistentă şi de incertitudini fiscale, ne obligă să reevaluăm modul în care abordăm stabilitatea financiară, avertizează specialiştii Mr.Finance, care recomandă o serie de soluţii practice”.
Ion Soltinschi, consultant şi planificator financiar MrFinance.ro, explică „Pentru români, siguranţa financiară nu mai este doar o chestiune de a avea «bani în buzunar» sau de a evita datoriile. Ea a devenit un concept mai complex, care implică stabilitatea veniturilor, economisirea constantă, capacitatea de a face faţă cheltuielilor neaşteptate şi existenţa unui plan pe termen lung. Posibilitatea de a acoperi cheltuielile neprevăzute, precum cele generate de problemele medicale, reparaţiile capitale sau pierderea locului de muncă, reprezintă un criteriu esenţial în obţinerea securităţii financiare”.
Aceeaşi sursă precizzează:
„Potrivit studiilor recente, circa 84% dintre români consideră că primul pilon al siguranţei financiare este existenţa unui venit stabil recurent. Fie că vorbim despre salariu, pensie, venituri din chirii sau activităţi de freelancer, stabilitatea sursei de bani este percepută ca fundaţia acestei siguranţe. În mod paradoxal însă, o bună parte dintre cei care au un venit stabil se confruntă cu volatilitatea cheltuielilor şi nu reuşesc să facă economii în mod constant.
Existenţa unui fond de urgenţă este critică pentru peste 72% dintre români, care afirmă că s-ar simţi mai în siguranţă financiar dacă ar avea deoparte bani pentru cel puţin trei luni de cheltuieli. Cu toate acestea, în realitate, doar 28% dintre ei dispun de o astfel de rezervă. 1 din 3 români s-a confruntat deja cu situaţii în care economiile lor nu au fost suficiente pentru a face faţă unor cheltuieli medicale sau pentru a le permite menţinerea nivelului de trai în cazul pierderii locului de muncă.
Un alt factor important în evaluarea stabilităţii este reprezentat de relaţia românilor cu datoriile. În timp ce 2,5 milioane de conaţionali au împrumuturi la bănci - de la carduri de cumpărături, la credite ipotecare -, majoritatea declară că nu se pot simţi în siguranţă până nu scapă complet de orice formă de datorie”.
Ion Soltinschi subliniază: „Deşi salariul minim brut pe economie a fost majorat la 4.050 lei, de la 1 ianuarie, inflaţia rămâne ridicată. Ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a populaţiei a stagnat sau chiar a scăzut în anumite sectoare”.
În comunicat se mai menţionează:
„La rândul ei, rata şomajului, care a rămas relativ constantă la nivel naţional (aproximativ 3%), a înregistrat un nivel alarmant de peste 23% în rândul tinerilor (16-24 de ani). Acest decalaj ridică semne de întrebare legate de integrarea noilor generaţii pe piaţa muncii şi de perspectivele lor financiare pe termen lung.
Pe de altă parte, România continuă să înregistreze unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra politicilor fiscale şi sociale. Creşterea economică, cu un avans de doar 0,9% în 2024 şi 0,3% în primul trimestru din acest an, nu oferă un impuls puternic în sensul sporirii veniturilor sau al reducerii inegalităţilor. În acest cadru tensionat, economiile populaţiei rămân fragile, iar majoritatea gospodăriilor din România nu dispun de un fond de rezervă suficient”.
„În 2025, siguranţa financiară pentru românul obişnuit este un ideal încă greu de atins, dar din ce în ce mai bine înţeles. Ea presupune mai mult decât lipsa datoriilor sau un salariu constant - înseamnă capacitatea de a gestiona incertitudinea, de a anticipa riscurile şi de a construi un viitor sustenabil. Într-o economie volatilă, investiţia în educaţia financiară devine astfel un element cheie pentru obţinerea stabilităţii”, mai precizează expertul MrFinance.
Sursa citată concluzionează:
„În acest sens, în primul rând este important să ne monitorizăm cheltuielile. Contează să ştim pe ce se duc banii noştri şi să vedem de unde putem să economisim. Apoi, este esenţială construirea unui fond de urgenţă care să acopere minim trei luni de cheltuieli de bază. Este important să avem garanţia că, în cazul în care apar probleme sau urgenţe, nu vom fi destabilizaţi şi vom avea timpul necesar pentru a ne redresa.
Un al treilea aspect care trebuie luat în calcul este cel al investiţiilor pentru viitor, pentru a avea un grad de siguranţă financiară mai ridicat atunci când ne pregătim pentru retragerea din activitate, de exemplu”.
Opinia Cititorului