English
Elon Musk a dispus reducerea vitezei de conectare la o versiune militară a reţelei de comunicaţii prin satelit Starlink, utilizată de forţele armate ucrainene, provocând îngrijorare la Kiev şi confuzie în interiorul administraţiei preşedintelui american Donald Trump, conform unor surse guvernamentale citate de Wall Street Journal.
Potrivit sursei citate, măsura a afectat capacitatea armatei ucrainene de a utiliza drone de atac şi de interceptare, într-un moment în care relaţiile dintre Washington şi Kiev traversează o nouă perioadă de tensiuni, iar Trump face presiuni asupra lui Volodimir Zelenski.
Decizia miliardarului american intervine într-un context diplomatic complicat, marcat de nemulţumirile administraţiei Trump faţă de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruseşti şi de intensificarea negocierilor pentru încheierea războiului.
Conform informaţiilor publicate de The Wall Street Journal, atât Elon Musk, cât şi Donald Trump şi-au exprimat, în ultimele săptămâni, nemulţumirea faţă de atacurile lansate de Ucraina asupra rafinăriilor şi instalaţiilor de producţie a motorinei din Rusia. Preşedintele american consideră că aceste operaţiuni contribuie la creşterea preţurilor internaţionale din sectorul energiei, într-o perioadă în care administraţia sa încearcă să limiteze costurile combustibililor înaintea alegerilor legislative americane din noiembrie.
Restricţiile privind viteza de deplasare la care echipamentele militare ucrainene pot rămâne conectate la reţeaua Starlink au redus semnificativ eficienţa anumitor categorii de drone de atac şi de interceptare, unele devenind, practic, inutilizabile în condiţiile operaţionale pentru care fuseseră concepute.
Potrivit surselor citate de publicaţia americană, Musk şi Trump au discutat telefonic despre situaţia Starlink la scurt timp după ce restricţiile au devenit publice, în timp ce preşedintele american participa la activităţi electorale. Una dintre surse susţine că cei doi ar fi abordat subiectul şi înainte de introducerea limitărilor, ceea ce ridică întrebări privind nivelul de implicare al administraţiei americane în adoptarea măsurii.
Reacţiile publice ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că menţinerea restricţiilor ar putea provoca pierderi de vieţi omeneşti, au amplificat incertitudinile privind responsabilitatea pentru reducerea serviciilor Starlink. Situaţia a determinat inclusiv declanşarea unor verificări informale la Casa Albă, în încercarea de a stabili cine a autorizat modificările şi dacă acestea au fost coordonate cu reprezentanţii administraţiei.
În paralel, reprezentanţii SpaceX au contactat oficiali ai Casei Albe pentru a clarifica poziţia comună a companiei şi a administraţiei Trump şi pentru a coordona comunicarea publică referitoare la decizie, potrivit surselor familiarizate cu discuţiile.
• Musk şi Trump neagă amândoi că ar fi ordonat limitarea utilizării reţelei Starlink de către Ucraina
La câteva ore după apariţia informaţiilor privind restricţiile, Elon Musk a transmis pe platforma X că orice limitări ale vitezei sau utilizării reţelei sunt stabilite de armata americană şi, în ultimă instanţă, de preşedintele Statelor Unite. Donald Trump a declarat, însă, luni, în faţa jurnaliştilor, că nu ştie cine este responsabil pentru reducerea vitezei Starlink, dar că doreşte să afle.
Mai mulţi oficiali americani susţin că Musk ar fi acţionat din proprie iniţiativă şi că preşedintele Trump nu ar fi ordonat în mod explicit adoptarea unor măsuri punitive împotriva Ucrainei. O altă persoană familiarizată cu situaţia afirmă, însă, că miliardarul a discutat cu mai mulţi membri de rang înalt ai administraţiei, inclusiv cu Trump, înainte de introducerea restricţiilor. Oficialii ucraineni au avertizat că limitările ar fi permis unor rachete ruseşti să evite sistemele de apărare ale ţării.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, ieri, în timpul unei vizite în India, că administraţia de la Washington nu a solicitat reducerea vitezei Starlink şi că nu a avut cunoştinţă în prealabil despre această decizie.
Restricţiile, introduse începând cu 14 octombrie, au urmat unei serii de declaraţii şi măsuri ale administraţiei Trump percepute de autorităţile ucrainene drept ostile. Criticile repetate formulate de preşedintele american şi de Elon Musk la adresa lui Zelenski au alimentat suspiciunile Kievului că limitarea accesului la Starlink ar fi fost decisă fie de liderul de la Casa Albă, fie de proprietarul SpaceX.
Incidentul a contribuit la deteriorarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Ucraina, tensiunile atingând unul dintre cele mai ridicate niveluri de la confruntarea verbală dintre Trump şi Zelenski, desfăşurată anul trecut în Biroul Oval.
Totodată, situaţia a evidenţiat influenţa considerabilă pe care Elon Musk o exercită asupra desfăşurării conflictului, în condiţiile în care Starlink reprezintă o infrastructură esenţială de comunicaţii pentru unităţile ucrainene de pe linia frontului. Reţeaua este utilizată atât pentru coordonarea operaţiunilor împotriva forţelor ruse, cât şi pentru funcţionarea unor sisteme defensive, iar modificarea parametrilor de conectare poate avea consecinţe directe asupra capacităţii militare a Kievului.
Michael Kofman, specialist în conflictul din Ucraina în cadrul Carnegie Endowment for International Peace din Washington, a explicat că forţele ucrainene continuă să întâmpine dificultăţi în utilizarea dronelor de atac şi de interceptare. Potrivit acestuia, echipamentele au nevoie de conexiuni funcţionale la viteze de până la 160 de kilometri pe oră, însă limitele actuale se situează sub 130 de kilometri pe oră, afectând atât operaţiunile ofensive, cât şi apărarea antiaeriană.
Diplomatul ucrainean Denys Sienik a declarat, marţi, că autorităţile de la Kiev aşteaptă în continuare un răspuns oficial în urma contactelor cu Pentagonul şi SpaceX, inclusiv la nivelul conducerii, pentru a înţelege circumstanţele incidentului şi pentru a stabili dacă serviciile de conectivitate au fost sau urmează să fie restabilite integral, potrivit Wall Street Journal.
Disputa privind Starlink se suprapune peste acuzaţiile formulate de Zelenski referitoare la o presupusă întrerupere temporară a sprijinului american în domeniul informaţiilor militare. Preşedintele ucrainean a susţinut că măsura ar fi afectat capacitatea armatei sale de a monitoriza lansările de rachete ruseşti şi de a executa lovituri asupra unor ţinte aflate în adâncimea teritoriului advers.
Administraţia americană a respins, însă, aceste acuzaţii. Marco Rubio a declarat, marţi, că informaţiile privind suspendarea deliberată a sprijinului sunt false, deşi a recunoscut că relaţiile dintre Washington şi Kiev sunt marcate de tensiuni tot mai pronunţate.
La rândul său, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că Pentagonul nu a retras sprijinul acordat Ucrainei şi nu a emis instrucţiuni pentru restricţionarea serviciilor Starlink. Oficialul a subliniat însă că operatorul reţelei are posibilitatea de a lua propriile decizii privind condiţiile de utilizare a serviciilor sale.
Nemulţumirile lui Trump şi Musk faţă de conducerea ucraineană s-au intensificat în ultimele săptămâni, pe fondul preocupărilor administraţiei americane privind evoluţia preţurilor motorinei. Preşedintele american atribuie o parte din scumpiri atacurilor ucrainene asupra instalaţiilor energetice ruseşti, deşi majoritatea analiştilor consideră că războiul din Iran a avut un impact mai important asupra pieţelor energetice.
La 10 octombrie, cu numai câteva zile înainte de introducerea restricţiilor Starlink, Trump a declarat că i-a transmis lui Zelenski să evite atacurile asupra rafinăriilor ruseşti, argumentând că acestea generează consecinţe asupra pieţei mondiale a combustibililor. Liderul american şi-a exprimat public nemulţumirea faţă de continuarea operaţiunilor ucrainene împotriva infrastructurii de producţie a motorinei.
Elon Musk a reacţionat la o înregistrare video publicată de Casa Albă cu declaraţiile preşedintelui, afirmând pe X că Zelenski a mers prea departe. Patru zile mai târziu, operatorii ucraineni de drone au început să raporteze pierderea accesului nerestricţionat la Starlink, fără explicaţii privind cauzele problemelor tehnice, determinând Kievul să solicite urgent clarificări.
Cert este că, în toată această perioadă, atacurile Rusiei asupra Ucrainei nu au mai putut fi interceptate ca înainte cu ajutorul echipamentelor Starlink, acestea soldându-se cu multiple victime, inclusiv cu uciderea de femei şi copii aflaţi în spaţii civile.
În ceea ce priveşte asistenţa militară, administraţia Trump a redus considerabil livrările directe de armament american către Ucraina, menţinând însă posibilitatea ca statele europene să achiziţioneze echipamente militare produse în SUA pentru a le transfera Kievului. Acest mecanism funcţionează prin programul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), destinat acoperirii necesităţilor militare prioritare ale Ucrainei.
Statele Unite continuă, de asemenea, să furnizeze informaţii şi tehnologii militare pentru care aliaţii europeni nu dispun de capacităţi echivalente, ceea ce menţine dependenţa Kievului de sprijinul american în domenii esenţiale pentru desfăşurarea războiului.
Evoluţiile diplomatice şi militare evidenţiază, astfel, contradicţiile care marchează actuala relaţie dintre Washington şi Kiev. Disputele privind accesul la tehnologie militară, furnizarea de informaţii şi continuitatea livrărilor de armament amplifică incertitudinile privind sprijinul american pentru Ucraina şi capacitatea acesteia de a-şi susţine operaţiunile defensive.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului