SUA se pregătesc să lovească ţinte militare în Venezuela, în cadrul unei escaladări împotriva regimului Maduro

Atacurile planificate, raportate pentru prima dată joi seara de Wall Street Journal, vor avea ca scop distrugerea instalaţiilor militare utilizate de organizaţia de trafic de droguri care, potrivit SUA, este condusă de omul forte al Venezuelei, Nicolas Maduro, şi gestionată de membri de vârf ai regimului său, potrivit Miami Herald.

Surse au declarat pentru Herald că ţintele - care ar putea fi lovite din aer în câteva zile sau chiar ore - au ca scop şi decapitarea ierarhiei cartelului. Oficialii americani estimează că cartelul exportă anual aproximativ 500 de tone de cocaină, împărţite între Europa şi Statele Unite.

Deşi sursele au refuzat să spună dacă Maduro însuşi este o ţintă, una dintre ele a afirmat că timpul său se apropie de sfârşit.

„Maduro este pe cale să se trezească prins în capcană şi ar putea descoperi în curând că nu poate fugi din ţară, chiar dacă ar decide să o facă”, a spus sursa. „Ce este şi mai rău pentru el, acum există mai mult de un general dispus să-l captureze şi să-l predea, fiind pe deplin conştient că una este să vorbeşti despre moarte şi alta este să o vezi venind.”

Washingtonul a dublat recompensa pentru informaţii care duc la arestarea lui Maduro la 50 de milioane de dolari - cea mai mare recompensă de acest gen oferită vreodată - şi oferă în prezent recompense de 25 de milioane de dolari pentru capturarea unora dintre principalii săi locotenenţi, inclusiv ministrul de interne Diosdado Cabello, despre care se crede că conduce operaţiunile cartelului. O altă figură cheie a regimului care se confruntă cu acuzaţii de trafic de droguri din partea SUA este ministrul apărării Vladimir Padrino Lopez.

Când a anunţat în august decizia de a dubla recompensa de 25 de milioane de dolari pentru Maduro, procurorul general al SUA, Pam Bondi, a declarat că Maduro conduce Cartel de los Soles - Cartelul Soarelui - o organizaţie de trafic de droguri încorporată în armata venezueleană, şi colaborează cu grupuri precum banda Tren de Aragua din Venezuela, cartelul Sinaloa din Mexic şi alte reţele criminale transnaţionale. Bondi l-a numit pe Maduro „unul dintre cei mai mari traficanţi de droguri din lume şi o ameninţare la adresa securităţii noastre naţionale”, adăugând că mărirea recompensei are scopul de a strânge laţul în jurul lui.

Armata SUA şi-a intensificat prezenţa în largul coastelor Venezuelei, ca parte a unei operaţiuni care, potrivit Casei Albe, are scopul de a perturba traficul de droguri şi reţelele criminale legate de regimul de la Caracas.

Una dintre primele măsuri luate de preşedintele Donald Trump după revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025 a fost să ordone Departamentului de Stat să desemneze anumite carteluri de droguri ca organizaţii teroriste şi criminale transnaţionale - inclusiv Tren de Aragua şi, mai târziu, Cartelul venezuelean al Soarelui, care, potrivit oficialilor americani, este condus de Nicolas Maduro şi alte personalităţi venezuelene de rang înalt.

În august, Statele Unite au început să organizeze o operaţiune de amploare în sudul Mării Caraibelor, în apropierea nordului Venezuelei, creând o forţă operativă comună care includea iniţial trei distrugătoare echipate pentru apărare aeriană, antisubmarină şi antirachetă, precum şi un grup amfibiu de aproximativ 4.500 de soldaţi. Misiunea a inclus patrule maritime efectuate de avioane de recunoaştere P-8 şi zboruri de supraveghere pe distanţe lungi pentru cartografierea rutelor de trafic.

În septembrie, operaţiunea a fost întărită cu 10 avioane de vânătoare F-35B staţionate la baza aeriană Ceiba din Puerto Rico şi drone armate MQ-9 Reaper la aeroportul Rafael Hernandez de pe insulă. Oficialii americani afirmă că aceste aeronave pot efectua lovituri de precizie împotriva laboratoarelor, pistelor de aterizare clandestine, vehiculelor sau navelor legate de operaţiunile cu droguri.

Pe 24 octombrie, secretarul apărării Pete Hegseth a ordonat trimiterea în Caraibe a portavionului USS Gerald R. Ford şi a grupului său de atac, care include crucişătorul USS Normandy şi distrugătoarele USS Thomas Hudner, USS Ramage, USS Carney şi USS Roosevelt. Grupul de atac al portavionului, cu peste 4.000 de membri şi aproximativ 90 de aeronave de luptă, este descris de ofiţerii venezueleni pensionaţi care au vorbit cu Herald ca fiind elementul central al unei „faze finale” menite să neutralizeze liderii Cartelului Soarelui şi Tren de Aragua şi să lovească ţinte fixe şi mobile din Venezuela.

Până în prezent, forţa a fost utilizată în principal în operaţiuni maritime. Începând din această săptămână, atacurile SUA au vizat ambarcaţiuni rapide care, potrivit administraţiei, transportau narcotice - majoritatea interceptate în largul coastelor Venezuelei; atacurile au ucis 61 de traficanţi suspectaţi.

Oficialii administraţiei spun că forţa operativă îşi va muta operaţiunile pe uscat, deoarece traficanţii sunt acum mai puţin dispuşi să rişte călătorii care pot fi detectate şi vizate pe mare. Amploarea desfăşurării forţelor a determinat mulţi analişti să concluzioneze că scopul final al misiunii este înlăturarea regimului Maduro, deşi oficialii americani au furnizat puţine detalii despre acţiunile planificate în Venezuela.

Majoritatea experţilor se îndoiesc că Statele Unite intenţionează o ocupaţie prelungită - o poziţie pe care Trump a reiterat-o în timpul campaniei sale pentru un al doilea mandat. „El preferă operaţiunile ţintite, cum ar fi asasinarea generalului iranian Qasem Soleimani sau atacurile asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului”, a declarat Elliott Abrams, care a ocupat funcţia de reprezentant special al SUA pentru Venezuela în primul mandat al lui Trump.

„Nu cred că doreşte ceva care ar putea dura mult timp. Totuşi, o invazie pe scară largă ar fi mult mai amplă şi mai costisitoare decât poziţia actuală. Chiar şi invazia americană din 1989 în Panama - o ţară mai mică şi mai puţin complexă din punct de vedere militar - a necesitat aproximativ 30.000 de soldaţi, a remarcat Abrams.

Mark F. Cancian, colonel în rezervă al Marinei şi consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, a declarat că forţele aflate acum în Caraibe sunt suficiente pentru atacuri şi intimidare, dar nu şi pentru o invazie.

„Nu există suficientă putere de luptă pentru o invazie”, a spus el, „dar există suficientă pentru atacuri aeriene sau cu rachete împotriva cartelurilor sau regimului Maduro”.