Sub Guvernul Bolojan s-a oprit căderea economiei; PSD şi PNL negociază cât mai durează sacrificiul populaţiei

Controversa dintre PSD şi PNL privind susţinerea guvernului Luca Niculescu este limpezită de datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS): ce preferăm, consolidarea economică pe termen lung sau renunţarea imediată la austeritate?

Căderea economiei s-a oprit, dar revenirea nu a început: faţă de un an înainte, economia este încă mai mică, cu 0,2% în serie brută şi cu 1,9% în serie ajustată sezonier.

Sub Guvernul Bolojan, demis de Parlament pe 5 mai şi rămas interimar, deficitul a scăzut, iar investiţiile publice au crescut cu 25 de miliarde de lei în primele opt luni, cele mai multe din fonduri europene.

Investiţiile au oprit căderea economiei după trei trimestre negative: formarea brută de capital fix a crescut cu 19,9% faţă de trimestrul al doilea din 2025, potrivit INS.

Costul l-a plătit populaţia, care a cumpărat cu 3,1% mai puţin şi a plătit cu 10,7% mai mult.

PSD cere, prin Victor Negrescu, renunţarea la austeritate, adică măsuri care să uşureze viaţa populaţiei pe termen scurt. PSD acceptă reducerea deficitului, dar prin colectarea mai bună a taxelor, nu prin tăieri. PNL cere continuarea reducerii deficitului, pentru consolidarea economiei pe termen mediu şi lung.

Argumentul PSD se vede deja în consumul populaţiei.

Argumentul PNL are un prim rezultat: S&P a menţinut ratingul, dar l-a condiţionat de continuarea reducerii deficitului, iar perspectiva negativă arată că riscul de retrogradare rămâne. Beneficiile pentru populaţie, adică producţie, locuri de muncă şi venituri mai mari, se vor vedea abia de acum înainte.

• Ce se negociază

PSD i-a pus joi premierului desemnat Luca Niculescu două condiţii, potrivit Agerpres: „schimbarea direcţiei economice” şi „o majoritate parlamentară asumată, mai ales din partea PNL şi UDMR”. Victor Negrescu, prim-vicepreşedinte al PSD, a declarat în aceeaşi zi: „noi nu ne dorim continuarea politicilor de austeritate”. În comunicatul din 25 septembrie, PSD s-a angajat la „o politică de consolidare fiscală şi de creştere a veniturilor bugetare”, prin îmbunătăţirea colectării taxelor.

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat joi, înaintea întâlnirii cu premierul desemnat: „Cheltuielile statului nu trebuie să crească”. După întâlnire, Agerpres a anunţat că PNL este deschis să voteze guvernul Niculescu, dar nu intenţionează să participe la guvernare alături de PSD.

Luca Niculescu a vorbit despre „respectarea angajamentelor asumate de România referitoare la traiectoria fiscală” şi despre un buget pe 2027 care trebuie încheiat până la sfârşitul anului. După întâlnirea cu PSD, a spus: „Am văzut însă deschidere în încercarea de a găsi soluţii”.

Negocierea s-a blocat pe o întrebare precisă: PSD cere ca PNL să-şi asume guvernarea, dar pe direcţia economică cerută de PSD, iar PNL acceptă să voteze guvernul, dar nu să guverneze cu PSD.

• Argumentul PSD: costul se vede acum

În trimestrul al doilea din 2026, preţurile bunurilor şi serviciilor cumpărate de populaţie au fost cu 10,7% mai mari decât cu un an înainte, iar populaţia a cumpărat cu 3,1% mai puţin, potrivit INS. Potrivit calculului BURSA pe baza datelor INS, populaţia a cheltuit cu aproximativ 7% mai mulţi lei şi a primit mai puţine bunuri şi servicii. Impozitele nete pe produse, adică TVA-ul şi accizele minus subvenţiile, au crescut în lei cu aproximativ 29% faţă de trimestrul al doilea din 2025.

Au scăzut ramurile care depind de cumpărăturile populaţiei: comerţul, transporturile şi hotelurile cu 4,3%, tranzacţiile imobiliare cu 8,3%. A scăzut şi consumul administraţiei publice.

O parte importantă din acest cost vine din reducerea deficitului: Guvernul Bolojan a mărit în 2025 TVA-ul de la 19% la 21% şi accizele. În primele opt luni din 2026, veniturile bugetului au crescut cu 11,4%, iar cheltuielile cu 4,2%, mai puţin decât preţurile, potrivit Ministerului Finanţelor.

• Argumentul PNL: investiţiile au oprit căderea

PIB-ul scăzuse în trimestrul al treilea din 2025, cu 0,1%, în trimestrul al patrulea, cu 1,7%, şi în primul trimestru din 2026, cu 0,1%. În trimestrul al doilea a rămas nemodificat faţă de primul trimestru, în serie ajustată sezonier. În aceste trei luni, investiţiile au crescut cu 16,6%, iar consumul populaţiei şi al statului a scăzut. Potrivit calculului BURSA pe datele INS ajustate sezonier, faţă de primul trimestru investiţiile au adăugat aproximativ 4,3 puncte procentuale la PIB, consumul populaţiei şi al statului a scos 1,7 puncte, iar comerţul exterior, stocurile şi celelalte componente au scos împreună restul de 2,6 puncte. Investiţiile au fost singura componentă care a compensat scăderile.

Faţă de trimestrul al doilea din 2025, investiţiile au adăugat 4,3 puncte procentuale la PIB, iar consumul populaţiei a scos 1,9 puncte procentuale, potrivit datelor revizuite vineri de INS.

În trimestrul al doilea s-au investit 59,7 miliarde de lei, cu 17,8% mai mult decât cu un an înainte, după cum a arătat BURSA pe baza cercetării INS privind investiţiile nete. Lucrările de construcţii noi au reprezentat 69% din total şi au crescut cu 21,5%, iar utilajele au crescut cu 18,1%. În primul semestru au crescut investiţiile firmelor de construcţii, ale industriei şi ale agriculturii. Ramura care cuprinde administraţia publică şi apărarea, împreună cu învăţământul şi sănătatea, a avut o pondere mai mică în investiţiile totale decât cu un an înainte, 15,4% faţă de 17,5%. INS nu publică separat investiţiile din apărare.

Deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni, de la 4,51% cu un an înainte, potrivit Ministerului Finanţelor. În aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut de la 71,95 la 97,05 miliarde de lei, iar 69,2% din ele au fost plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.

Reducerea deficitului a contribuit şi la păstrarea ratingului României. Agenţia S&P a menţinut pe 2 octombrie ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, pornind de la scenariul că un nou guvern va continua reducerea deficitului în 2027 şi 2028. După decizie, randamentul mediu obţinut de stat la licitaţiile de obligaţiuni pe zece ani a scăzut de la 7,42% pe 24 septembrie la 7,18% pe 8 octombrie.

• Cele două argumente nu au aceeaşi greutate în timp

Scăderea consumului este un cost pe termen scurt, care durează cel puţin cât timp preţurile cresc mai repede decât veniturile. Investiţiile rămân în economie sub formă de clădiri, drumuri şi utilaje, care măresc capacitatea de producţie. Ele sunt condiţia pentru ca veniturile şi puterea de cumpărare a populaţiei să crească în anii următori.

Argumentul PNL are însă nevoie de confirmări. Prima: investiţiile trebuie să continue după PNRR, ale cărui proiecte trebuie finalizate în 2026, potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare. Banii europeni nu se opresc. România primeşte prin programul european SAFE împrumuturi de 16,68 miliarde de euro, disponibile între 2026 şi 2030, dintre care 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură, potrivit Agerpres, iar fondurile de coeziune din bugetul european 2021-2027 continuă. A doua: investiţiile trebuie să fie productive, adică să aducă producţie şi locuri de muncă, nu doar lucrări terminate.

Argumentul PSD are propria lui greutate: dacă reducerea deficitului cade prea mult pe consumul populaţiei, costul social şi politic poate deveni prea mare înainte ca beneficiile investiţiilor să apară.

• Pot creşte investiţiile fără ca populaţia să consume mai puţin?

Aceasta este întrebarea economică din spatele negocierilor. Investiţiile finanţate din fonduri europene reduc presiunea asupra bugetului naţional şi permit creşterea investiţiilor fără o scădere echivalentă a consumului. Scăderea consumului a venit în bună parte din reducerea deficitului bugetului naţional, prin impozite mai mari şi cheltuieli care cresc mai încet decât preţurile. Un consum care scade prea mult micşorează însă şi baza din care statul încasează TVA-ul şi poate face reducerea deficitului mai grea. PSD propune să reducă deficitul prin colectarea mai bună a taxelor, PNL prin cheltuieli care să nu crească. Negocierea va stabili cât din reducerea deficitului plăteşte în continuare consumul populaţiei.

• Ce înseamnă pentru banii tăi

Banca Naţională a menţinut joi dobânda de politică monetară la 6,50% şi estimează că rata anuală a inflaţiei va creşte până la sfârşitul anului. Cât timp rata anuală a inflaţiei creşte, BNR nu are motiv să scadă dobânda, iar dobânzile la credite şi dobânzile Tezaur şi Fidelis nu au motiv să scadă.

Direcţia aleasă de noul guvern contează şi pentru dobânzile pe care statul le plăteşte băncilor: dacă reducerea deficitului continuă, scenariul S&P rămâne valabil; dacă nu, ratingul şi dobânzile sunt din nou în joc.

• Ce urmează

Luni, 12 octombrie, Luca Niculescu se întâlneşte cu USR şi cu grupul minorităţilor, iar Ministerul Finanţelor vinde obligaţiuni de stat cu scadenţa în 2033. INS publică marţi, 13 octombrie, la ora 9, inflaţia din septembrie. Banca Naţională ţine următoarea şedinţă de politică monetară pe 12 noiembrie, iar INS publică prima estimare a PIB-ului din trimestrul al treilea pe 13 noiembrie. Atunci se va vedea dacă argumentul PNL primeşte a doua confirmare: dacă investiţiile continuă să crească şi dacă economia trece de la oprirea căderii la creştere.

NOTA AUTORULUI

Am întocmit analiza cu asistenţa inteligenţei artificiale; responsabilitatea asupra analizei îmi aparţine integral.