Suntem pe locul al doilea la prejudiciile estimate aduse fondurilor europene

• Potrivit raportului de activitate al Parchetului European, în ţara noastră procurorii derulează 535 investigaţii ce privesc prejudicii totale de 6,05 miliarde euro • Suma respectivă înseamnă 9% din prejudiciile totale estimate pentru 24 de state membre ale UE • Ungaria, Danemarca şi Irlanda nu au aderat la Parchetul European şi, în consecinţă, în raport nu există date cu privire la aceste state membre UE

Ţara noastră se află pe locul al doilea privind fraudarea fondurilor europene, potrivit raportului de activitate al Parchetului European (EPPO) pentru anul 2025, publicat ieri pe pagina instituţiei respective.

Cu 535 cazuri active şi prejudicii totale estimate de 6,05 miliarde euro (din care 303 cazuri deschise în anul 2025, cu prejudicii de 3,91 miliarde euro), ceea ce înseamnă aproximativ 9% din totalul prejudiciilor estimate la nivel european - 67,27 miliarde euro, România se situează în urma Italiei - prejudicii estimate în valoare de 28,71 miliarde euro, dar în faţa Franţei - prejudicii de 5,94 miliarde euro, Germaniei - 5,77 miliarde euro şi Belgiei - 3,14 miliarde euro, conform datelor din raportul întocmit de EPPO.

Menţionăm că topul respectiv privind fraudarea fondurilor europene este realizat doar pentru statele participante la EPPO (24 de state membre UE). Danemarca, Irlanda şi Ungaria nu apar cu fişe naţionale în raport (neparticipante), deci nu se poate face un clasament complet al tuturor celor 27 strict „potrivit datelor din fişier”.

Referitor la raportul de activitate pe anul trecut, Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Parchetului European, a declarat în preambulul documentului citat: „Până la sfârşitul anului 2025, aveam 3.602 cazuri active, cu un prejudiciu total estimat la peste 67,27 miliarde de euro. Aceasta este o cifră uriaşă. Din păcate, aceste numere vor continua să crească în anii următori. Ce înseamnă ele, de fapt? În primul rând, că procurorii şi personalul nostru lucrează simultan la mii de cazuri. Acest indicator reflectă suspiciuni de fraudă suficient documentate, comise în esenţă între 2017 şi prezent, în care este în curs o anchetă penală, precum şi urmăriri penale aflate pe rolul instanţelor competente. Este un volum de muncă impresionant pentru o instituţie de dimensiunea noastră. În al doilea rând, ele înseamnă că am început să orientăm atenţia partenerilor relevanţi asupra grupărilor de criminalitate organizată care fraudează veniturile UE”.

Potrivit datelor privind România din raportul EPPO, 44 de cauze se referă la infracţiuni de corupţie, ce ar fi adus prejudicii estimate la 130,99 milioane euro, 28 de cauze privesc fraudele legate de TVA şi taxele vamale - prejudicii estimate la 271,5 milioane euro, iar majoritatea cazurilor se referă la fraudarea sumelor alocate, iar aici prejudiciile totale estimate ating 5,03 miliarde euro, din care 4,98 miliarde euro reprezintă fraudarea bugetului european. Pentru cauzele instrumentate în ţara noastră, Parchetul European a dispus sechestrarea, anul trecut, pentru 120,83 milioane euro şi a îngheţat active de 10,83 milioane euro.

Potrivit documentului citat, la finalul anului trecut, pe rolul EPPO se aflau 3.602 cazuri (o creştere de 35% faţă de 2024), cu un prejudiciu total estimat la 67,27 miliarde euro, ceea ce înseamnă o triplare a daunelor faţă de anul 2024, când prejudiciul total era estimat la 24,8 miliarde euro. Din totalul prejudiciului estimat în anul 2025, peste două treimi - 45,01 miliarde euro - este legat de fraude care afectează sursele de venit ale UE, şi anume frauda în materie de TVA şi frauda vamală, scoţând la iveală o industrie criminală care a fost ignorată sau tolerată prea mult timp.

Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Parchetului European, a declarat: „Cu 981 de cazuri de fraudă vamală şi privind TVA-ul în curs de desfăşurare, în valoare estimată de 45 de miliarde de euro, atât pentru bugetele UE, cât şi pentru cele naţionale, facem o lovitură într-o industrie criminală care a fost ignorată sau tolerată mult prea mult timp. Acest lucru este imperativ pentru securitatea noastră în Uniunea Europeană, precum şi pentru finanţele noastre publice”.

Autorii raportului susţin că investigaţiile EPPO demonstrează că întreprinderile criminale care operează în domeniul TVA-ului şi al fraudei vamale obţin profituri foarte mari, confruntându-se în acelaşi timp cu riscuri relativ scăzute. Acest lucru explică de ce activităţile infracţionale convenţionale axate pe bunuri ilegale (bunuri contrafăcute, droguri, arme etc.) sau pe exploatarea infracţională a persoanelor vulnerabile (exploatarea forţei de muncă, prostituţie, trafic de persoane) sunt din ce în ce mai mult combinate cu sau chiar înlocuite de activităţi infracţionale legate de comerţul cu bunuri legale, desfăşurate prin modalităţi criminale care cauzează daune masive intereselor financiare atât ale UE, cât şi ale statelor sale membre. Mai mult, Parchetul European a observat recent un nivel alarmant de ridicat al fraudelor orchestrate de grupuri criminale organizate la scară largă, legate de importul şi vânzarea de bunuri originare din afara UE, cu o influenţă puternică a reţelelor criminale chineze.

Documentul citat mai arată că 512 cazuri active se referă la fraudarea sumelor alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF), instrumentul-cheie al NextGenerationEU, ceea ce demonstrează o creştere accentuată faţă de 2024 (66,7%). De aceea, procurorii EPPO afirmă că, din cauza volumului mare de plăţi preconizate până în decembrie 2026, riscul de fraudă şi corupţie rămâne ridicat pentru acest mecanism.

În ceea ce priveşte aceste cazuri legate de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, site-ul european de investigaţii Follow the Money dezvăluie, într-un articol publicat ieri, că aproape două treimi din investigaţiile deschise vizează Italia, stat care este şi principalul beneficiar al RR, cu 153 miliarde euro primiţi dintr-un total de 394 miliarde euro alocaţi. Avertismentele privind riscul fraudării banilor europeni nu sunt noi: încă de la lansarea RRF, în 2021, OLAF a semnalat că un volum atât de mare de fonduri va atrage inevitabil reţele de fraudă, în timp ce guvernele şi Comisia Europeană au fost criticate pentru lipsa de transparenţă privind beneficiarii reali şi pentru refuzul de a folosi toate instrumentele antifraudă disponibile, inclusiv listele negre ale fraudatorilor cunoscuţi. Recent, Curtea de Conturi Europeană a avertizat că bugetul UE este insuficient protejat în faţa fraudelor legate de fondul de redresare şi că sumele pierdute ar putea să nu mai fie recuperate. Presiunea este cu atât mai mare cu cât mecanismul de redresare se apropie de final: statele membre trebuie să îndeplinească toate jaloanele asumate până la 31 august, iar după 31 decembrie 2026 nu vor mai putea fi efectuate plăţi, în condiţiile în care încă rămân necheltuite 122 miliarde euro sub formă de granturi şi 61 miliarde euro în împrumuturi avantajoase. În lipsa unor controale mai ferme şi a unei detectări reale a fraudelor, o parte semnificativă din acest colosal efort financiar european riscă să se piardă definitiv.