SUPLIMENT DIKE „Este bine că nu mai suntem în epoca dosarului cu şină plimbat între instanţe”

• (Interviu cu Radu Nemeş, Managing Partner ONV LAW)

Anul 2025 a fost marcat de incertitudinea generată de ciclul electoral, ceea ce a afectat ritmul deciziilor de business şi a schimbat tipul de activitate al avocaţilor, de la execuţie la analiză şi gestionare de risc. Digitalizarea justiţiei a progresat, dar implementarea este fragmentară, cu instrumente funcţionale, dar neintegrate complet. Privind 2026, principalele provocări sunt adaptarea la presiuni tehnologice, gestionarea incertitudinii şi deficitul de resurse umane specializate. Radu Nemeş, Managing Partner ONV LAW, ne-a vorbit, în cadrul nunui interviu, despre necesităţile şi perspectivele sectorului juridic.

Reporter: Privind retrospectiv, care a fost cel mai dificil moment al anului 2025, un an marcat de confruntări electorale, şi ce efecte a produs acesta asupra activităţii dumneavoastră profesionale?

Radu Nemeş: Cel mai dificil moment din 2025 nu a fost un eveniment singular, ci o perioadă prelungită de incertitudine din jurul ciclului electoral. Într-un astfel de context, deciziile de business se amână, tranzacţiile se încetinesc, iar clienţii devin mult mai prudenţi. Pentru o firmă de avocatură, impactul se manifestă în două etape distincte. Prima este o fază de „freeze”, în care mediul de afaceri adoptă o atitudine de aşteptare pentru a evalua evoluţiile. În acest interval, am observat clienţi care au amânat investiţii sau planuri de extindere, dar care, simultan, au solicitat rapid clarificări privind riscurile legislative, conformarea şi posibile scenarii alternative. A doua etapă este una de efervescenţă, în care tranzacţiile fie se accelerează şi devin urgente, fie sunt oprite complet, în funcţie de contextul pieţei. Dacă ne raportăm la volumul de activitate, pentru ONV LAW anul 2025 nu a adus schimbări semnificative faţă de anul precedent. Indicatorii arată un nivel constant al volumului de muncă.

Reporter: În ce măsură ciclurile electorale, campaniile politice şi schimbările de putere influenţează direct activitatea caselor de avocatură, dincolo de ceea ce ar trebui să rămână strict în sfera politică?

Radu Nemeş: Influenţează într-o oarecare măsură, dar nu în sensul spectaculos pe care îl sugerează uneori discursul public. În practică, impactul vine din trei direcţii concrete. Prima este impredictibilitatea generală. În perioade electorale, ritmul şi coerenţa iniţiativelor scad, apar proiecte cu miză mai degrabă electorală decât economică şi, inevitabil, creşte nevoia de interpretare. Acest lucru mută o parte din activitate din zona de execuţie în zona de analiză şi gestionare de risc. A doua direcţie ţine de comportamentul clienţilor. Companiile mari nu reacţionează emoţional, dar reacţionează prudent. Amână tranzacţii, reevaluează investiţii, cer scenarii alternative. Pentru noi înseamnă mai puţin mandate "de volum” pe termen scurt şi mai multă muncă de fineţe, mai aproape de decizia de business decât de implementare juridică clasică.

A treia este legată de sectoarele reglementate: energie, infrastructură, sănătate, financiar. Acolo, orice schimbare de putere vine cu recalibrări de politici publice, uneori subtile, alteori bruste. Pentru o firmă de avocatură, înseamnă fie oportunităţi, fie blocaje, în funcţie de cât de bine înţelegi direcţia şi cât de repede te adaptezi.

Ciclurile electorale nu schimbă regulile jocului, dar schimbă ritmul şi tipul de muncă.

Reporter: Cum evaluaţi, la început de 2026, stadiul real al digitalizării în justiţie şi al instrumentelor electronice utilizate de avocaţi în relaţia cu instanţele şi autorităţile?

Radu Nemeş: Pe scurt, suntem într-un progres vizibil pe hârtie, în practică fragmentare serioasă. La început de 2026, digitalizarea justiţiei în România există, dar nu este încă un sistem coerent. Este mai degrabă o colecţie de soluţii funcţionale pe bucăţi, care nu comunică între ele atât de bine pe cât ar trebui. Este bine că nu mai suntem în epoca dosarului cu şină plimbat între instanţe. Există câteva instrumente reale: dosarul electronic, portalul instanţelor, posibilitatea de a transmite documente online şi de a consulta dosare de la distanţă. Accesul avocaţilor la dosar este, teoretic, continuu şi mult mai eficient decât acum 5-10 ani. Au apărut şi platforme dedicate pentru depuneri şi plăţi, cum este registratura electronică extinsă la nivel naţional. Problema este că „teoretic” şi „uniform” sunt două lucruri diferite. Implementarea este neomogenă. Sunt instanţe unde lucrurile funcţionează rezonabil şi altele unde digitalizarea există mai mult ca opţiune secundară. În paralel, sistemele mari, cum este ECRIS sau viitorul ECRIS V, sunt încă în proces de dezvoltare şi operaţionalizare, cu termene care se întind până anul acesta.

Mai apare o problemă clasică, dar ignorată în discursul oficial: interoperabilitatea. Avem portaluri, avem aplicaţii, dar nu avem încă un flux digital cap-coadă, fără intervenţii manuale sau redundante. Exact genul de lucru care transformă digitalizarea într-un exerciţiu birocratic mai rapid, nu într-o reformă reală. Din perspectiva avocatului, efectul este ambivalent. Pe de o parte, eficienţa a crescut: acces mai rapid la informaţii, mai puţine deplasări inutile, comunicare mai predictibilă. Pe de altă parte, costul de adaptare rămâne la noi: colegii mei trebuie să lucreze simultan cu sisteme diferite, proceduri neuniforme şi, uneori, cu reguli care se schimbă de la o instanţă la alta. Digitalizarea justiţiei nu mai este o promisiune, dar nici nu este încă o realitate matură. Suntem într-o fază de tranziţie prelungită. Iar până când sistemele vor fi integrate şi standardizate, avantajele vor fi parţiale.

Reporter: Ce măsuri concrete aţi implementat în ultimul an pentru a eficientiza activitatea profesională, în contextul presiunilor administrative şi al creşterii costurilor operaţionale?

Radu Nemeş: Presiunile nu mai sunt o noutate, sunt noul normal. Diferenţa o face cât de repede accepţi acest lucru şi nu mai aştepţi „să se stabilizeze piaţa”, pentru că nu o face. Cele mai multe măsuri sunt în zona de tehnologie. În ultimul an am devenit 100% digitali. Integrarea cu diverse tool-uri AI pentru operaţii repetitive devine esenţială pentru managementul documentelor, ne ajută să avem un time tracking mai riguros şi automatizări pe sarcini repetitive. Rezultatul nu este revoluţionar, dar e măsurabil în ore salvate. Avem şi un control mai strict al costurilor indirecte. Nu vorbesc de acţiuni brute, ci mai degrabă de o disciplină administrativă: renegocierea contractelor, optimizarea spaţiilor, eliminarea cheltuielilor care nu produc valoare directă. În perioada de presiune, fiecare linie de cost devine relevantă, nu doar salariile. În tot acest interval, ne-am menţinut echipa, am continuat procesul de extindere şi ne-am mutat într-un sediu nou.

Nu există o soluţie magică. E o combinaţie de disciplină, decizii uneori nepopulare şi refuzul de a te minţi ca "merge şi aşa”. Cine a făcut ajustările la timp a absorbit presiunea. Cine nu, probabil încă o simte în fiecare lună de facturare.

Reporter: Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, principalele provocări ale anului 2026 pentru profesia de avocat, atât la nivel economic, cât şi la nivel instituţional?

Radu Nemeş: Dacă ar fi să le pun în ordine, 2026 nu vine cu şocuri spectaculoase, ci cu un cumul de presiuni care, împreună, devin greu de ignorat. Una din provocările importante este deficitul de resurse umane relevante, dar cu acest lucru se confruntă toate industriile şi nu de acum, ci în ultimii ani. Nu neapărat lipsa de oameni, ci lipsa de oameni bine formaţi şi ancoraţi în realitatea comercială. Generaţiile noi vin cu alte aşteptări, ceea ce este legitim, dar pune presiune pe modelul tradiţional de formare în avocatură, care era construit pe volum mare de muncă şi răbdare pe termen lung.

O altă provocare este gestionarea incertitudinii. Orice modificare politică nu are un impact imediat ci îşi produce efectele asupra mediului de afaceri pe termen mai lung.

Bineînţeles, nu putem ignora presiunea tehnologică. Nu pentru că va înlocui peste noapte avocaţii, ci pentru că va schimba fundamental aşteptările clienţilor în materie de viteză, eficienţă şi transparenţă. Instrumentele de tehnologie avansată bazate pe AI, precum agenţii inteligenţi sau diversele platforme specializate, devin parte din arsenalul profesional şi trebuie integrate în practică fără a dilua valoarea expertizei juridice. Rolul lor nu este să înlocuiască experienţa, ci să o completeze şi să o eficientizeze.

În acest context, tot ceea ce poate fi automatizat tinde să fie preluat de noile tehnologii, ceea ce generează o provocare reală: adaptarea modului de lucru astfel încât să valorifice aceste instrumente, menţinând în acelaşi timp rigoarea şi judecata profesională. Anul trecut noi am lansat o nouă arie de practică Code/Lex pentru a veni în sprijinul companiilor din industria tech, arie ce acoperă toată partea de legislaţie din domeniul AI.

Reporter: Ce lecţii profesionale v-a lăsat anul 2025 şi ce aspecte ale acelui an aţi dori să rămână definitiv în urmă pentru sistemul juridic?

Radu Nemeş: Ce aş dori să lăsăm în urmă este reflexul de a legifera în grabă, fără corelare şi fără un minim test de impact. Produce mai multă muncă, dar nu neapărat mai multă valoare. Aş adăuga pe listă şi birocraţia redundantă mascată drept digitalizare, unde doar mutăm hârtiile şi pretindem că am rezolvat problema.

Reporter: Dacă ar fi să indicaţi o singură schimbare esenţială care ar trebui să se producă în 2026 pentru a îmbunătăţi funcţionarea justiţiei, care ar fi aceea şi de ce?

Radu Nemeş: Este esenţială consolidarea independenţei instanţelor şi limitarea oricărei influenţe politice asupra sistemului juridic. Funcţionarea eficientă a justiţiei presupune ca judecătorii să îşi exercite rolul în mod imparţial, exclusiv în baza legii, fără presiuni externe.

Reporter: Vă mulţumim!