SUPLIMENT DIKE Ministrul Justiţiei: Sistemul judiciar funcţionează sub presiune, iar criminalitatea devine tot mai sofisticată

Anul 2025 a fost unul dificil pentru sistemul judiciar din România, marcat de presiuni tot mai mari generate de evoluţiile economice, de mediul digital şi de adaptarea rapidă a criminalităţii la noile realităţi tehnologice şi financiare, a spus, recent, Radu Marinescu, Ministrul Justiţiei. Declaraţiile au fost făcute în cadrul bilanţurilor prezentate de Ministerul Public şi de Direcţia Naţională Anticorupţie. Potrivit ministrului, transformările din spaţiul public şi din economie se reflectă direct în activitatea sistemului judiciar, iar instituţiile sunt obligate să devină tot mai flexibile şi mai adaptabile pentru a răspunde noilor forme de infracţionalitate.

• Criminalitatea se adaptează la tehnologie şi operează transfrontalier

Radu Marinescu a subliniat că mediul digital amplifică tensiunile sociale şi contribuie la apariţia unor forme de criminalitate tot mai complexe. „Trăim într-un spaţiu public mai fragmentat, într-o lume în care mediul digital amplifică rapid tensiunile, iar presiunile economice se traduc şi în forme de criminalitate din ce în ce mai sofisticate. Infracţionalitatea se adaptează, operează transfrontalier, urmăreşte randamente financiare ridicate şi valorifică zonele de intersecţie dintre tehnologie, fluxurile financiare şi vulnerabilităţile sociale”, a afirmat ministrul Justiţiei. În acest context, el a explicat că flexibilitatea şi capacitatea de adaptare devin esenţiale pentru activitatea organelor judiciare, în condiţiile în care fenomenul infracţional evoluează rapid şi depăşeşte adesea graniţele naţionale.

• Peste 1,75 milioane de cauze în 2025

Datele prezentate în cadrul bilanţului arată dimensiunea presiunii exercitate asupra sistemului judiciar. În anul 2025, procurorii au avut de soluţionat peste 1,75 milioane de cauze. Dintre acestea, peste 530.000 de dosare au fost finalizate, iar aproape 62.000 de inculpaţi persoane fizice au fost trimişi în judecată. Ministrul Justiţiei a arătat că aceste cifre indică faptul că sistemul funcţionează „sub o presiune constantă”, dar a remarcat şi un semnal pozitiv: pentru prima dată după aproximativ un deceniu de creştere continuă, volumul total al dosarelor începe să se stabilizeze şi chiar să scadă uşor. „Atunci când un sistem reuşeşte să controleze propriul volum de activitate, înseamnă că mecanismele sale interne funcţionează coerent şi eficient”, a declarat Marinescu.

• Deficit major de procurori

Rezultatele obţinute în 2025 au fost înregistrate în condiţiile unui deficit semnificativ de personal în sistemul judiciar. Potrivit ministrului Justiţiei, peste 700 de posturi de procuror sunt vacante la nivel naţional, iar unele unităţi de parchet au funcţionat chiar cu un singur procuror sau, în anumite perioade, fără procuror numit. Această situaţie amplifică presiunea asupra procurorilor aflaţi în activitate şi ridică probleme privind capacitatea sistemului de a gestiona eficient volumul ridicat de dosare.

• Recuperarea prejudiciilor, o prioritate

Ministrul Justiţiei a insistat asupra necesităţii recuperării produsului infracţiunii, pe care îl consideră un element esenţial în combaterea criminalităţii economice şi a crimei organizate. Potrivit datelor prezentate, în 2025, în dosarele de evaziune fiscală au fost indisponibilizate bunuri în valoare de peste 365 de milioane de lei şi aproximativ opt milioane de euro. În acelaşi timp, prejudiciile recuperate au depăşit 110 milioane de lei. Radu Marinescu a avertizat însă că sancţionarea penală nu este suficientă dacă prejudiciile nu sunt recuperate efectiv. „Criminalitatea economică şi cea organizată se susţin din resurse financiare. Dacă statul aplică sancţiuni, dar nu recuperează prejudiciul, intervenţia rămâne parţială şi, din păcate, limitată”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, identificarea şi valorificarea bunurilor provenite din infracţiuni transmite un mesaj real de descurajare şi contribuie la diminuarea profitabilităţii activităţilor ilegale.

• Noua strategie anticorupţie va fi construită pe baza rapoartelor DNA

Ministrul Justiţiei a anunţat, de asemenea, că viitoarea strategie naţională anticorupţie va fi elaborată pe baza concluziilor desprinse din rapoartele Direcţia Naţională Anticorupţie. Actuala strategie, aferentă perioadei 2021-2025, se apropie de final, iar anul 2026 va marca începutul unui proces de analiză şi reflecţie pentru elaborarea unui nou cadru strategic. „Rapoartele DNA sunt relevante nu doar pentru activitatea judiciară, ci şi pentru politicile publice”, a afirmat Radu Marinescu. Potrivit ministrului, tipologiile infracţionale, sectoarele vulnerabile şi mecanismele de fraudare identificate în activitatea procurorilor anticorupţie oferă o bază solidă pentru orientarea intervenţiilor statului.

• Sectoare cu risc ridicat de corupţie

Datele din rapoartele DNA indică în mod constant câteva domenii în care riscurile de corupţie rămân ridicate. Printre acestea se numără: achiziţiile publice,

gestionarea fondurilor publice, sectorul sanitary, domeniul avizelor şi autorizaţiilor, recrutarea şi ocuparea funcţiilor publice. De asemenea, sunt semnalate riscuri importante în domeniile care implică gestionarea intereselor financiare ale Uniunea Europeană. Ministrul Justiţiei a subliniat că activitatea DNA contribuie nu doar la sancţionarea faptelor de corupţie, ci şi la înţelegerea corectă a mecanismelor prin care acestea se produc.

• Activitate intensă a DNA în 2025

Bilanţul prezentat pentru anul 2025 arată că DNA a avut de soluţionat 5.556 de cauze, dintre care 2.599 au fost dosare nou înregistrate. Potrivit ministrului Justiţiei, acest nivel indică menţinerea unei dinamici constante a fenomenului de corupţie, dar şi capacitatea instituţiei de a investiga cauze complexe, inclusiv dosare care vizează persoane cu funcţii importante din instituţiile publice. Un alt element remarcat de Radu Marinescu este creşterea utilizării acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei, care au înregistrat în 2025 o majorare de aproximativ 6%. Totodată, numărul inculpaţilor achitaţi definitiv a scăzut semnificativ, de la 25 în 2024 la doar 9 în 2025, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 64%.

• Justiţia, un serviciu public esenţial

În finalul intervenţiei sale, ministrul Justiţiei a subliniat că justiţia trebuie să funcţioneze cu profesionalism, echilibru şi responsabilitate, mai ales într-o perioadă caracterizată de instabilitate şi presiuni sociale. „Justiţia este un serviciu public care trebuie să funcţioneze cu profesionalism, echilibru şi responsabilitate, mai ales într-o perioadă agitată şi dificilă cum este cea de astăzi”, a declarat Radu Marinescu. El a adăugat că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue într-o manieră stabilă şi predictibilă, bazată pe cooperare instituţională, rigoare profesională şi respectarea standardelor internaţionale.