SUPLIMENT FONDURI EUROPENE Finanţarea europeană a IMM-urilor, blocată de birocraţie

IMM-urile din România traversează o perioadă în care accesul la finanţare rămâne una dintre cele mai mari provocări, iar soluţiile disponibile nu sunt întotdeauna adaptate nevoilor reale ale companiilor.

„Cea mai mare parte a finanţării este din autofinanţare, adică se susţin din surse proprii, din veniturile pe care le au şi din împrumuturile de la asociaţi. După care, vin creditele bancare şi apoi fondurile europene care reprezintă o sursă de oxigen şi o sursă importantă de finanţare pentru IMM-urile din România”, a precizat pentru ziarul BURSA, Daniel Urîtu, vicepreşedinte al JEUNE - organizaţia europeană a tinerilor antreprenori - şi secretar general al CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România - IMM România).

Deşi există o percepţie că firmele şi-au pierdut interesul pentru fondurile europene, realitatea este alta, ne-a transmis reprezentantul antreprenorilor: „Nu credem neapărat că a scăzut apetitul, ci mai degrabă că a scăzut apelurile de proiecte disponibile. Intenţia de a accesa este mult mai mare. Toată lumea încearcă să acceseze fondurile europene şi antreprenorii sunt interesaţi, dar tot timpul caută să vadă ce programe li se potrivesc”.

Practic, problema apare din lipsa apelurilor adaptate la nevoile IMM-urilor şi din faptul că oportunităţile lansate nu acoperă suficient de bine domeniile şi regiunile în care acestea activează. Un exemplu de direcţie corectă a fost programul de digitalizare din PNRR, dar Daniel Urîtu atrage atenţia că ar fi fost necesar ca toate liniile să aibă componente dedicate IMM-urilor.

„Singurele două programe care au fost acceptate sunt cel de digitalizare şi programul de listare la bursă. Din păcate, potrivit surselor mele, listarea la bursă a dat greş”, ne-a spus secretarul general al CNIPMMR, care a arătat că şi implementarea programului de digitalizare ridică probleme, deoarece, deşi apelul de proiecte a fost lansat acum trei ani, abia anul acesta s-a început contractarea proiectelor.

"Din păcate nu există o comunicare între beneficiarii care au semnat contractele de finanţare şi minister. Timpii de răspuns sunt foarte mari, de la două la trei luni”, ne-a mai spus reprezentantul antreprenorilor.

Aceleaşi dificultăţi apar şi în cadrul Programelor Operaţionale Regionale, unde cererea depăşeşte masiv bugetele disponibile, iar multe IMM-uri rămân pe dinafară. „Niciodată nu este suficientă finanţarea. Dacă ar fi fost lansate apeluri pentru mediul privat, suntem convinşi că acestea ar fi absorbit aproape de 100%”, ne-a spus vicepreşedintele organizaţiei JEUNE.

În schimb, statul continuă să piardă miliarde de euro din PNRR din cauza întârzierilor şi a birocraţiei. „Ţine de birocraţia noastră naţională. Instituţiile statului nu au suficienţi experţi pregătiţi ca să facă toate achiziţiile necesare. Apar contestaţii, se modifică preţurile, creşte TVA-ul, inflaţia, şi atunci antreprenorii ajung în situaţia în care nu mai reuşesc să îşi implementeze proiectele”, ne-a spus secretarul general al IMM România.

În acest context, rolul fondurilor europene devine vital. Dar pentru ca acestea să ajungă cu adevărat la companii, este nevoie de o colaborare reală între autorităţi şi mediul privat.

„Trebuie gândite apelurile împreună cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, cu confederaţiile patronale, pentru că cunoaştem nevoile exacte care sunt ale firmelor din România şi putem să direcţionăm aceste fonduri către ele direct”, subliniază Daniel Urîtu.

Din păcate, mecanismele actuale de consultare sunt mai degrabă formale. „Există Comitetul de Monitorizare al PNRR-ului, dar acolo suntem consultaţi mai mult informaţi decât consultaţi cu privire la stadiul implementării programelor”, ne-a precizat reprezentantul tinerilor antreprenori.

Există însă şi oportunităţi clare în perioada 2021-2027: programele regionale, apelurile pentru digitalizare, Programul Tranziţie Justă pentru judeţe precum Prahova, Gorj sau Galaţi, dar şi continuarea Start-up Nation. Acesta din urmă, deşi întârziat, continuă să atragă interes.

„S-au înscris destul de mulţi tineri, în jur de 15.000. Interesul este în continuare destul de mare, dar se întârzie, deşi avem Start-up Nation ediţia 2024, suntem la final de 2025 şi încă se analizează dosarele”, ne-a transmis domnul Daniel Urîtu.

Mai mult, IMM România a propus un nou instrument financiar hibrid, ce combină granturi cu împrumuturi avantajoase, considerat de secretarul general al organizaţiei patronale drept direcţia viitorului: „Clar, aceste instrumente financiare sunt viitorul finanţării IMM-urilor. În alte ţări europene, precum Portugalia sau Spania, granturile directe sunt tot mai puţine, accentul mutându-se pe asemenea mecanisme”.

În opinia sa, cheia este implicarea reală a mediului privat în implementare: „Indicat ar fi să se ocupe cineva la nivel local, cum e Fondul Naţional de Garantare pentru IMM-uri, sau organizaţii cu experienţă precum Consiliul Naţional al IMM-urilor. Ar trebui ca ministerul să implementeze, dar să ia un partener privat pentru că vine cu experţi şi cu nevoia reală din piaţă.” Concluzia este clară: finanţarea IMM-urilor din România are nevoie de programe mai bine gândite, de mai multă flexibilitate şi de un parteneriat autentic între stat şi mediul privat. Doar aşa fondurile europene vor deveni un motor real pentru dezvoltare şi nu doar o resursă pierdută în hăţişul birocratic.