Antreprenorii din ţara noastră trăiesc un paradox dureros. Pe de o parte, li se promite sprijin masiv prin fondurile europene puse la dispoziţie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin cadrul financiar multianual european 2021- 2027. Pe de altă parte, în realitate, aceste resurse vitale rămân de multe ori doar cifre în rapoarte oficiale, inaccesibile în practică pentru mii de antreprenori care se lovesc de obstacole aproape insurmontabile.

• (Interviu cu Radu Grigorescu, Chief Commercial Officer Cloud9, Investment Associate Alfa Group) 

Reporter: Primul pachet fiscal decis de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar cuprinde, printre altele, majorarea la 21% a TVA pentru locuinţele noi. Ce efecte are această măsură asupra pieţei imobiliare, care era deja tensionată din cauza nivelului ridicat al dobânzilor?

Radu Grigorescu: Impactul acestei măsuri este resimţit diferit în funcţie de segmentul pieţei.

• (Interviu cu Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)  

Preşedintele american Donald Trump a declarat că meciurile programate în oraşele americane care nu vor putea garanta siguranţa ar putea fi relocate, relatează Reuters.

Comisia Europeană a anunţat în prima jumătate a lunii septembrie un angajament financiar de 17,5 miliarde euro pentru sprijinorea întreprinderilor mici şi mijlocii în realizarea proiectelor de eficienţă energetică şi decarbonizare, o decizie istorică menită să accelereze tranziţia către o economie cu emisii reduse, să crească rezilienţa şi să consolideze competitivitatea

Uniunea Europeană se află în faţa unei provocări majore: întreprinderile mici şi mijlocii, coloana vertebrală a economiei, se confruntă cu un deficit de finanţare estimat la aproape 400 de miliarde de euro, potrivit unui articol publicat pe site-ul www.europeanfinancialreview.com. Această lipsă de capital accesibil frânează inovaţia, limitează expansiunea, reduce competitivitatea şi slăbeşte rezilienţa economică a întregii Uniuni Europene.

IMM-urile româneşti din industria de apărare au şansa reală de a se moderniza şi de a-şi consolida poziţia în următorul deceniu datorită programelor SAFE şi Fondului European de Apărare (EDF), într-un context în care Uniunea Europeană îşi redefineşte priorităţile strategice şi se pregăteşte să investească masiv în securitate şi apărare.

IMM-urile prosperă deoarece sunt integrate în comunităţile pe care le deservesc, oferă locuri de muncă extrem de necesare şi promovează coeziunea socială, asigurând astfel rezilienţa comunităţilor rurale. Acesta este motivul pentru care Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034 trebuie adaptat nevoilor IMM-urilor, au susţinut, recent, reprezentanţii SMEunited (asociaţia europeană a întreprinderilor mici şi mijlocii), la Conferinţa Pactului Rural care a avut loc în localitatea belgiană Kortrijk.

• Apelul pentru selecţia intermedierilor financiari a fost lansat la mijlocul lunii septembrie • Termenul limită pentru depunerea solicitărilor de înscriere este 15 noiembrie 2025 • Valoarea totală a finanţării se ridică la 100 milioane euro  

• (Interviu cu Cristina Popa, director general adjunct Carmistin The Food Company) 

Reporter: În Carta Albă a IMM-urilor, se precizează că aproape jumătate dintre antreprenori consideră că fondurile europene sunt greu accesibile şi de aceea preferă să investească din resurse proprii. Care este situaţia la compania dumneavoastră?

• (Interviu cu Florin Jianu, preşedintele de onoare al CNIPMMR) 

Reporter: Cum vedeţi finanţarea IMM-urilor din fonduri europene în anul 2025? Ştiu că aveţi o nemulţumire, faptul că pe exerciţiul financiar 2021-2027 deocamdată foarte puţini bani au ajuns la antreprenori.

Într-o economie europeană tot mai competitivă, în care investiţiile, digitalizarea şi tranziţia verde decid rezilienţa şi viitorul companiilor, România a intrat în 2025 cu o miză dublă: absorbţia integrală a fondurilor disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi lansarea accelerată a cadrului financiar multianual 2021-2027, unde IMM-urile au devenit principalii beneficiari şi motoare ale transformării.

IMM-urile din România traversează o perioadă în care accesul la finanţare rămâne una dintre cele mai mari provocări, iar soluţiile disponibile nu sunt întotdeauna adaptate nevoilor reale ale companiilor.

• (Interviu cu Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) 

Reporter: Domnule ministru, ce procent din alocările de fonduri din Planul Naţţional de Redresareţi Rezilienţă reprezintă sumele absorbite de IMM-uri sau mai bine spus cum vedeţi dumneavoastră în acest moment situaţia finanţării mediului de afaceri privat din fondurile europene?

Creşterea datoriei globale s-a accelerat şi în trimestrul al doilea al acestui an, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), iar nivelul său a atins un nou record, de 337,8 trilioane de dolari, după o creştere de 24,1 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 13,8 trilioane faţă de trimestrul precedent.

Piaţa de mobilitate din România traversează o perioadă de tranziţie, în care costurile cresc pe măsură ce procesul de electrificare a flotelor accelerează.

Uniunea Europeană a autorizat săptămâna trecută comercializarea medicamentului Kisunla, produs de compania americană Eli Lilly, pentru tratarea deficienţelor cognitive uşoare şi a demenţei incipiente provocate de maladia Alzheimer.