Tensiuni religioase şi etnice în Cernăuţi: conflict violent şi acuzaţii politice grave

Un incident violent petrecut la Cernăuţi, în nordul Ucrainei, aduce din nou în prim-plan relaţiile tensionate dintre comunitatea românească din regiune, autorităţile de la Kiev şi structurile religioase ortodoxe din Ucraina. Conflictul a izbucnit între reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPT), istoric afiliată Patriarhiei Moscovei, şi membri ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PTU), entitate autocefală recunoscută în 2019 de Patriarhul ecumenic Bartolomeu şi sprijinită de guvernul ucrainean. Potrivit martorilor şi imaginilor apărute pe reţelele sociale, mai mulţi tineri mascaţi - presupus afiliaţi PTU - au năvălit în Catedrala Mitropolitană "Pogorârea Sfântului Duh” din Cernăuţi, lăcaş de cult simbolic pentru românii din regiune. Aceştia ar fi agresat fizic preoţi, distrus obiecte de cult, iar unul dintre liderii religioşi ai UPT, mitropolitul Meletie, ar fi fost lovit în cap. Poliţia a intervenit, însă a blocat accesul altor credincioşi români, care veniseră în număr mare să apere catedrala. S-au folosit gaze lacrimogene şi stingătoare de incendiu, potrivit declaraţiilor unor martori oculari.

• O catedrală cu o semnificaţie românească profundă

Catedrala afectată de violenţe este un simbol important pentru românii din Bucovina de Nord, ridicată la iniţiativa lui Eudoxiu Hurmuzachi şi având o inscripţie în limba română la intrare: "Unul în trei ipostasuri Dumnezeu”. Slujbele se oficiază aici şi în limba română, aspect considerat esenţial de către comunitate pentru menţinerea identităţii culturale şi religioase.

• Escaladarea tensiunilor confesionale în context geopolitic

Criza religioasă din Ucraina a fost declanşată în 2018, când, pe fondul conflictului cu Rusia, autorităţile ucrainene au sprijinit formarea unei noi biserici ortodoxe autocefale (PTU). Deşi Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPT) s-a delimitat public de Patriarhia Moscovei după 2022 şi nu îl mai pomeneşte pe patriarhul Kiril, autorităţile continuă să intensifice procesul de trecere forţată a parohiilor sub jurisdicţia PTU, inclusiv în zonele cu comunităţi româneşti.

• AUR: „Drepturile românilor sunt încălcate sistematic”

Într-o reacţie, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a lansat un apel public prin care cere intervenţia fermă a statului român, denunţând abuzurile autorităţilor ucrainene. AUR susţine: ”Românii din Ucraina trebuie să se bucure de drepturi garantate prin tratate internaţionale; Limba română trebuie să rămână canal de legătură cu statul ucrainean, nu un motiv de înstrăinare; Lipsa reacţiei autorităţilor române şi presiunile exercitate de SBU asupra preoţilor români care au solicitat afilierea directă la Biserica Ortodoxă Română riscă să alimenteze nostalgia după epoca sovietică şi simpatia faţă de Rusia în rândul comunităţilor locale”. Potrivit AUR, preoţi şi enoriaşi români au fost ameninţaţi cu trimiterea pe front dacă nu renunţă la demersurile de afiliere la BOR, în contextul în care cererea pentru recunoaşterea oficială a ”Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina” este blocată administrativ de autorităţi din 2023, deşi respectă legislaţia locală.

• Implicaţii politice şi riscuri regionale

Emil Hurezeanu, ministrul interimar de Externe, a declarat pe marginea acestui incident: ”Suntem informaţi în mod frecvent în legătură cu tensiunile locale din Cernauţi şi în relaţiile comunităţilor religioase din interiorul comunităţii româneşti, pentru că nu toţi membrii comunităţii româneşti, nu toate bisericile, nu toţi parohii, nu toţi preoţi, nu toate parohiile au aceleaşi raporturi. Unii sunt preoţi români, parohii care ţin de Biserica Ortodoxă Rusă. Există intenţii de creare a unei ramuri a Bisericii Ortodoxe Române. Există şi Biserica Ortodoxă Ucrainiană. După ştiinţa noastră, conflictul din biserică, de la Cernauţi, nu este între preoţi şi cetăţeni români”.

Conflictul din Cernăuţi nu este doar unul religios. El atinge chestiuni sensibile privind identitatea etnică, libertatea religioasă şi drepturile minorităţilor, într-un stat aflat în plin război şi cu aspiraţii europene accentuate. Conform AUR, marginalizarea minorităţii române într-un astfel de context ar putea avea efecte geopolitice periculoase, inclusiv favorizarea narativelor propagandistice ale Rusiei. AUR solicită public: Clarificări din partea Preşedinţiei României privind includerea acestei teme în discuţiile bilaterale; Condiţionarea sprijinului pentru integrarea Ucrainei în UE de respectarea drepturilor minorităţii române; Urmărirea constantă a situaţiei prin interpelări parlamentare şi monitorizare internaţională.

Evenimentele recente de la Cernăuţi reflectă o criză profundă de încredere între comunitatea românească din nordul Ucrainei şi statul ucrainean, într-un context în care identitatea religioasă şi etnică se intersectează periculos cu dinamica politică şi militară. Situaţia cere o abordare diplomatică fermă din partea României şi o reevaluare urgentă a modalităţilor prin care minorităţile sunt protejate într-un stat candidat la integrarea europeană.