The Guardian: Rusia plăteşte adolescenţi ucraineni pentru a deveni, fără să ştie, kamikaze într-un război din umbră

O campania de sabotaj a Rusiei în Ucraina a început în primăvara anului trecut, a declarat pentru The Guardian purtătorul de cuvânt al serviciului ucrainean de securitate, SBU, Artem Dehtiarenko. La început, aceasta a implicat provocarea de incendii în cazul vehiculelor militare, birourilor de recrutare şi oficiilor poştale. Ea a vizat în principal regiunile din vestul Ucrainei, departe de front. Pentru a comite atacurile, ucrainenilor, adesea adolescenţi, li s-au oferit bani pe Telegram de către intermediari care foloseau o combinaţie de ispite şi şantaj pentru a-şi atrage recruţii. Apoi, autorii trebuiau să filmeze incendiul cu telefoanele lor şi să trimită înregistrarea ca dovadă că fapta a fost comisă. Videoclipurile ajungeau invariabil pe canalele Telegram pro-ruse, ca presupuse dovezi ale nemulţumirii din Ucraina, alimentând tensiuni sociale reale pe teme precum recrutarea obligatorie.

Oleh a găsit pe un canal Telegram o slujbă ce oferea muncă zilieră şi joburi ocazionale. Părea destul de uşor: trebuia să călătorească din casa sa din estul Ucrainei până în oraşul Rivne, din vestul ţării, să ia un rucsac care conţinea o cutie de vopsea şi să o pulverizeze în faţa secţiei de poliţie locală. Era nevoie de picioare agile pentru a fugi de la faţa locului fără a fi prins, dar banii oferiţi - 1.000 de dolari - erau buni, chiar fantastici, pentru ceea ce însemna o dimineaţă de muncă pentru un tânăr de 19 ani.

Dar când, într-o dimineaţă înzăpezită de la începutul lunii februarie, a deschis geanta în faţa secţiei de poliţie din Rivne, a dat înapoi îngrozit. În loc de o cutie de vopsea, a văzut ceva care arăta ca o bombă artizanală, cu fire care ieşeau din ea şi un telefon mobil ataşat, aparent un mecanism rudimentar de detonare la distanţă. Dacă ar fi explodat, dispozitivul l-ar fi transformat pe Oleh într-un kamikaze, parte a unei noi tendinţe sinistre de atacuri în Ucraina, despre care agenţia de securitate SBU a ţării spune că sunt organizate de ofiţeri ai serviciilor secrete ruseşti care folosesc recruţi locali ocazionali.

Până în prezent, au avut loc mai mult de o duzină de atacuri în care autorii a fost răniţi sau ucişi, potrivit unei surse din cadrul forţelor de ordine ucrainene.

Aceste atacuri făceau parte dintr-un război secret, care se desfăşura în paralel cu luptele de pe front. Rusia comite, de asemenea, atacuri incendiare şi sabotaje în ţări europene, potrivit mai multor agenţii de informaţii occidentale, în timp ce serviciile ucrainene au fost suspectate, la rândul lor, de a fi în spatele unei serii de atacuri incendiare asupra birourilor de recrutare din Rusia, la începutul războiului.

La sfârşitul anului 2024, Rusia a decis aparent o escaladare majoră, trecând de la simple atacuri incendiare în Ucraina la atentate cu bombă care amintesc mai mult de tacticile grupurilor teroriste. „Au început recrutarea în masă a ucrainienilor pentru a planta bombe: în maşini, în apropierea birourilor de recrutare, în apropierea secţiilor de poliţie şi aşa mai departe”, susţine Dehtiarenko.

Această relatare a noii campanii de atentate cu bombă a Rusiei în Ucraina se bazează pe interogatorii realizate în închisoare cu autorii, care sunt în prezent în detenţie şi aşteaptă procesul. Numele lor au fost schimbate. De asemenea, se bazează pe accesul la probele cazurilor şi pe interviuri cu mai mulţi agenţi SBU care au lucrat la cazuri similare, precizează The Guardian.

SBU crede că ruşii recrutează reţele de ucraineni, o persoană fabrică bomba şi o lasă într-un loc convenit. Apoi, altcineva o ridică, fără să ştie ce este. Astfel, „păpuşarii” ruşi pot declanşa explozii în adâncul Ucrainei, fără a fi nevoie să pună piciorul în ţară.

SBU afirmă că, de la începutul anului 2024, a reţinut peste 700 de persoane pentru sabotaj, incendiere sau terorism. Mulţi sunt şomeri sau au nevoie de bani pentru a-şi alimenta dependenţele, dar aproximativ un sfert dintre ei sunt adolescenţi, cel mai tânăr fiind o fată de 11 ani din regiunea Odesa.

„În unele cazuri, agenţii nu doar plantează bomba, ci îndeplinesc în mod inconştient rolul unui sinucigaş cu bombă. Ruşii îşi aruncă în aer propriiI agenţi; aceasta devine o practică obişnuită”, afirmă Dehtiarenko.

Oleh, în vârstă de 19 ani, şomer, avea mare nevoie de bani. „Stăteam acasă şi nu făceam aproape nimic”, aşa a descris el ultimii trei ani, de când a terminat şcoala. În 2024, a devenit tată şi acum avea un copil de întreţinut. Aşa că a petrecut mult timp pe diverse canale Telegram căutând „locuri de muncă în Ucraina”, în căutarea unei soluţii rapide de a câştiga bani. Pe unul dintre ele a văzut o postare a unui bărbat pe nume Anton.

„Spunea că are treburi uşoare, plătite în dolari. Când l-am contactat, mi-a spus să fac fotografii la tribunal, la biroul de recrutare şi la secţia de poliţie (din oraşul meu natal). Mi-a plătit 50 de dolari într-un portofel criptat”, povesteşte Oleh. Plata a fost făcută în USDT, o criptomonedă stabilă.

Intermediarii ruşi încep de obicei cu sarcini simple de acest gen, spun ofiţerii SBU. Fotografierea locurilor sensibile este o cerere frecventă, iar imprimarea şi afişarea câtorva exemplare de fluturaşi subversivi este o altă cerere. Apoi, odată ce recrutul este atras, miza creşte.

„Uneori folosesc ameninţări, alteori sunt prietenoşi şi încurajatori. Depinde de cine este şeful agentului. Folosesc diferite manipulări psihologice pentru diferite persoane”, spune Dehtiarenko.

Adesea, cei care recrutează folosesc argoul tinerilor pentru a da impresia că recrutul vorbeşte cu cineva de vârsta lui. Uneori flirtează cu recruţii sau le oferă sprijin moral în situaţii familiale dificile. De obicei, nu se dezvăluie ca fiind ruşi, pot pretinde că sunt ucraineni „obosiţi de război” şi că vor să arate că există opoziţie faţă de acesta.

Dacă recrutul se dovedeşte reticent, intermediarul îşi poate dezvălui legătura cu Rusia şi poate recurge la şantaj, ameninţându-l că va trimite SBU dovezi ale cooperării sale anterioare. „După ce oamenii îndeplinesc prima sarcină, sunt prinşi în capcană”, explică Dehhtiarenko. Într-un caz, un malware a fost trimis pe telefonul mobil al unei adolescente recrutate, iar intermediarul a ameninţat-o că va publica fotografii şi videoclipuri intime furate de pe telefon dacă fata nu va continua să coopereze.

La scurt timp după ce Oleh a făcut fotografiile, Anton i-a oferit o nouă sarcină: să incendieze o clădire din oraşul său natal. Oleh nu a vrut să facă asta; nu era terorist, i-a spus bărbatului. Când Anton a insistat, Oleh i-a blocat contul.

Dar sursa i-a rămas în minte lui Oleh, pentru că avea cu adevărat nevoie de bani. Aşadar, când un alt bărbat, care pretindea că se numeşte Aleksandr, l-a contactat pe Telegram câteva săptămâni mai târziu şi i-a sugerat posibilitatea de a câştiga 1.000 de dolari fără a fi nevoie să incendieze nimic, a fost foarte tentat.

Oleh era îngrijorat că va trebui să facă treaba singur, aşa că l-a sunat pe vechiul său prieten de şcoală, Serhii, şi i-a propus să facă treaba împreună. I-a oferit să împartă cei 1.000 de dolari în mod egal. „Mi-a spus: «Am o treabă, vrei să vii la Rivne?» I-am răspuns: «Ce treabă?» şi el mi-a zis: «Îţi spun mai târziu»”, a povestit Serhii. A spus că a acceptat imediat, pentru că şi el era şomer şi avea doi copii. Banii i-ar fi fost de folos.

Oleh i-a spus iubitei sale că pleacă pentru câteva zile să câştige nişte bani pentru ea şi copilul lor. Aleksandr, administratorul canalului Telegram, i-a trimis în avans aproximativ 200 de dolari pentru cheltuieli, tot în criptomonedă, iar el a cumpărat bilete de autobuz din regiunea Sumî către Rivne. Călătoria a durat toată ziua. Oleh şi Serhii au ajuns la Rivne seara târziu. Aleksandr i-a spus lui Oleh să găsească un hotel ieftin pentru noapte şi să aştepte instrucţiuni.

A doua zi dimineaţă, Aleksandr i-a trimis lui Oleh o coordonată - o zonă de garaje de la periferia oraşului. „A spus că tot ce trebuie să facem este să luăm un rucsac cu nişte vopsea în el”, a spus Serhii. Cei doi au pornit la drum, puţin nervoşi. Când au ajuns la locul respectiv, Oleh l-a sunat pe contactul său de pe Telegram, care l-a ghidat prin telefon. „Mi-a spus: «Virează la dreapta, între garajul numărul 32 şi numărul 33, şi vei vedea un cauciuc»”, îşi aminteşte Oleh. Ascuns în interiorul cauciucului, a găsit un rucsac negru şi o geantă de plastic albă. Le-a luat pe amândouă, conform instrucţiunilor.

Aleksandr i-a spus lui Oleh să nu deschidă genţile, ci să se îndrepte către următoarea locaţie pe care i-o va comunica prin Telegram - erau coordonatele pentru secţia de poliţie locală - şi apoi să-l sune. Cutia este pregătită să explodeze când punga este deschisă, i-a spus Aleksandr, şi va stropi pereţii secţiei de poliţie cu vopsea, transmitând un mesaj anti-establishment despre inutilitatea războiului. Oleh a chemat un taxi şi cei doi s-au îndreptat spre oraş.

Oleh şi Serhii au convenit să se despartă înainte de a ajunge la secţia de poliţie. Oleh urma să se ocupe de coordonarea cu Aleksandr pentru a stabili unde să lase geanta, în timp ce Serhii urma să stea de pază pentru a verifica dacă nu sunt urmăriţi şi să-i spună prietenului său dacă observă ceva suspect.

Conversaţia dintre ei pe Telegram, văzută de The Guardian, arată că Serhii era profund neliniştit. „Am văzut din nou acelaşi BMW şi aceeaşi femeie”, a scris el, bănuind că sunt urmăriţi. „Să sperăm că totul va fi bine”, a scris Oleh.

Aleksandr l-a sunat pe Oleh şi i-a spus să deschidă punga de plastic albă şi să scoată cutia pe care o va găsi în ea. Apoi, trebuia să meargă, ţinând-o în mână, spre intrarea în secţia de poliţie.

Oleh a făcut aşa, dar a devenit suspicios şi a deschis cutia pentru a verifica conţinutul. A fost surprins să vadă ceva care semăna foarte mult cu o bombă. Panicat, a decis să se grăbească către cel mai apropiat poliţist şi a anunţat că se teme că transportă explozibili. În momentul în care a făcut acest lucru, agenţii SBU s-au năpustit asupra lui Oleh şi SerhiI, au luat pachetele şi i-au forţat pe cei doi bărbaţi să se întindă la pământ.

Potrivit unui agent implicat în caz, o echipă a SBU îi urmărea deja pe Oleh şi Serhii de când au luat bomba. Cu doar trei zile înainte, Rivne fusese scena unui atac foarte asemănător. Un şomer de 21 de ani fusese recrutat pe Telegram pentru a ridica un dispozitiv şi a-l duce la unul dintre birourile de recrutare militară din oraş. Dispozitivul a explodat, ucigând atacatorul şi rănind opt soldaţi.

Agentul a descris planul în cazul lui Oleh şi Serhii: rucsacul negru conţinea un dispozitiv exploziv artizanal, umplut cu şuruburi şi cuie; geanta mai mică conţinea o cutie albă cu un dispozitiv exploziv mai puţin puternic. Această cutie avea o mică gaură, prin care o cameră de telefon transmitea geolocalizarea şi imagini din împrejurimi către Aleksandr, care vorbea şi cu Oleh printr-un apel Telegram. El putea urmări în timp real imagini cu locaţia lui Oleh şi îl putea îndruma către un loc potrivit, aglomerat. Apoi, în timp ce Oleh aştepta comanda de a scoate presupusa cutie de vopsea din geantă, agentul rus ar fi detonat ambele dispozitive, sunând la telefoanele ataşate la acestea.

Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, Oleh ar fi murit cel mai probabil, la fel ca atacatorul din urmă cu trei zile. Intrarea în secţia de poliţie era aglomerată de agenţi care veneau şi plecau şi de vizitatori care stăteau la coadă pentru a primi permise de acces în clădire, astfel încât mulţi alţii ar fi putut fi ucişi împreună cu el.

Dar SBU îi urmărea pe cei doi şi avea echipament special la îndemână, a spus agentul SBU, care se aştepta la un alt atac după explozia anterioară. „Aveam anumite mijloace tehnice pentru a bloca semnalele către telefoane”, a declarat sursa. Când Aleksandr a sunat la telefoanele ataşate de bombe pentru a le detona, apelurile nu au fost preluate.

În ceea ce priveşte identitatea reală a lui Aleksandr, SBU nu este sigur, deşi este convins că, într-un fel sau altul, el reprezenta serviciile ruse. Se crede că uneori selecţia este făcută de ofiţeri ai serviciului de informaţii militare GRU sau ai serviciului de securitate internă FSB, dar ambele servicii recrutează şi intermediari pentru a efectua apelurile propriu-zise.

SBU nu a găsit încă persoana care a fabricat bombele pe care Oleh şi Serhii le-au ridicat, deşi se presupune că aceasta a fost fabricată de un alt adolescent ucrainean recrutat de Aleksandr. Anterior, SBU din Rivne a reţinut o adolescentă pentru fabricarea unor dispozitive explozive similare. Ea fusese, de asemenea, recrutată pe Telegram şi primise apoi tutoriale video despre cum să fabrice dispozitivele din produse disponibile în comerţ.

Pentru a contracara recrutarea adolescenţilor pentru astfel de sarcini, SBU a lansat un program de sensibilizare în şcolile ucrainene, pentru a avertiza copiii cu privire la pericolele acceptării ofertelor de a câştiga bani de la străini pe Telegram.

„Singura brânză gratuită este cea din capcana pentru şoareci, după cum spune proverbul”, a declarat unul dintre ofiţerii implicaţi. Agenţia a creat, de asemenea, un chatbot prin care tinerii ucraineni pot raporta autorităţilor orice abordări suspecte sau conturi Telegram.

SE VA EXTINDE TACTICA ÎN EUROPA?

Marea întrebare pentru serviciile de informaţii europene, care s-au confruntat cu o val de incendii şi sabotaje legate de Rusia în ultimul an, este dacă Moscova va exporta în Occident ultima sa tactică din Ucraina. Până în prezent, atacurile din Occident au avut ca scop să provoace haos şi, uneori, pagube materiale, dar nu au fost concepute în mod direct pentru a provoca vărsare de sânge. O sursă din cadrul forţelor de ordine ucrainene a declarat că acest lucru s-ar putea schimba: „Ucraina este terenul de testare pentru războiul convenţional şi hibrid al Rusiei. Uitaţi-vă la atacurile cibernetice, la incendiile provocate, la sabotajele feroviare. Ei testează lucrurile aici, apoi le pun în practică în ţările occidentale”, a declarat sursa.

Pentru Oleh şi Serhii, faptul că au fost prinşi le-a salvat probabil viaţa, dar acum se află în spatele gratiilor, aşteptând un proces în care ar putea fi condamnaţi la până la 12 ani de închisoare. Oleh a declarat că nu este încă sigur dacă va pleda vinovat; el insistă că nu şi-a dat seama că lucra pentru ruşi şi că acţiunile sale ar fi putut duce la un masacru.

Într-o scurtă conversaţie telefonică purtată din închisoarea din Rivne unde este deţinut, iubita lui i-a spus să nu mai vorbească niciodată cu ea sau cu copilul lor. A avut şi o scurtă convorbire telefonică cu părinţii săi, pe care a rezumat-o succint şi cu tristeţe: „Mi-au spus că sunt un idiot”.