Ucraina afirmă că a piratat un submarin nuclear rusesc şi a obţinut date clasificate

Ucraina anunţă că a desfăşurat în weekend o operaţiune majoră de piraterie informatică prin care a furat date clasificate - instrucţiuni de luptă şi diagrame tehnice - ale unui nou submarin nuclear rus, Kniaz Pojarski, - care dezvăluie potenţiale vulnerabilităţi şi ameninţă poziţia strategică a Kremlinului în Arctica -, în contextul în care Moscova îşi intensifică prezenţa militară în regiune, relatează The Times.

Kniaz Pojarski - introdus în serviciu la sfârşitul lui iulie - este un submarin nuclear de ultimă generaţie, un element-cheie în triada nucleară rusă.

El are baza permanentă la Gadjievo, în regiunea Murmansk, şi face parte din Flota rusă de Nord.

Potrivit cotidianului britanic, datele furate expun nu doar limitele acestui submarin, ci ale întregii flote de submarine de tip Borei, care se află la baza poziţiei strategice a Rusiei în Arctica.

Spionajul militar ucrainean (GUR) anunţă că între fişierele furate se află liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie.

Jurnalul de bord este un document complet care cuprinde operaţiuni de luptă şi de rutină ale navei, precizează GUR.

”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, precizează GUR (DIU).

Piratarea Kniaz Pojarski este ultima dintr-o serie de operaţiuni de spionaj ale Ucrainei ţintind triada nucleară rusă.

La începutul lui iunie, GUR a lansat Operaţiunea ”Pânză de Păianjen”, un atac cu dronă fără precedent împotriva aerodromurilor ruseşti, în care a distrus mai multe aeronave strategice, care fac parte din triada nucleară rusă.

”Armamentul nuclear este principalul simbol al măreţiei mondiale ruseşti”, scria la acea vreme, la Carnegie , un expert în politica nucleară rusă, Maxim Starchak. ”Operaţiunea Pânză de Păianjen a fost fără îndoială o lovitură aplicată mândriei Kremlinului”.

Această subminare a puterii nucleare a Rusiei, duminică, intervine în contextul în care nave ruseşti şi chinezeşti desfăşoară manevre antisubmarin la Marea Japoniei în cadrul unor exerciţii comune planificate.

Ele intervin la doar două zile după ce preşedintlee american Donald Trump a ordonat să se desfăşoare două submarine nucleare americane în ”regiunile adecvate”, în urma unor declaraţii ale fostului preşedinte rus Dnirri Medvedev.

Nicio agenţie sau firmă independentă de securitate cibernetică din Occident nu a confirmat această revendicare a Ucrainei, iar Rusia nu a recunoscut în mod oficial vreo breşă.

Kniaz Pojarski este un submarin de clasa Borei‑A din cadrul Proiectului 955A - unul dintre cele mai avansate elemente ale Kremlinului din triada nucleară, dotat cu capacitate stealth, manevrabilitate şi putere înalte.

Fiecare submarin este dotat cu 16 silozuri de rachete intercontinentale (SLBM) de tip R-30 Bulava, iar fiecare rachetă poate conţine până la zece focoase nucleare.

Triada nucleară constă în rachete balisctice intercontinentale (ICBM) terestre, bombardiere strategice şi rachete balistice lansate de pe submarine (SLBM), care se află în centrul strategiei ruse de disuasiune nucleară.

Rusia şi-a intensificat retorica nucleară de-a lungul Războiului din Ucraina, iar oficiali de rang înalt au ameninţat cu eventuala folosire a armamentului nuclear tactic, însă nu au desfăşurat armement nuclear pe teritoriul ucrainean.

Preşedintele rus Vladimir Putin sublinia luna trecută necesitatea adaptării la tendinţele mondiale militare şi consolidarea forţelor nucleare şi convenţionale ruseşti, prezentând triada ca pe ”o garanţie a suveranităţii Rusiei”.

La ceremonia de dare în folosinţă a Kniaz Pojarski, Putin a anunţat că vrea să desfăşoare ale şase submarine nucleare - până în 2030 - care să fie echipate cu un vehicul submarin fără pilot cu propulsie nucleară de tip Poseidon.

La Arctica, Rusia a continuat să-şi intensifice, în ultimii zeze ani, activităţile militare şi economice, iar regiunea re o importanţă strategică din cauza unor resurse naturale neexploatate vaste şi apariţiei unor noi rute maritime.

Din cauza creşterii topirii gheţii în acest an, rute maritime mai scute au apărut în întreaga Arctică, care permit Rusiei să ocolească puteri străine.

Rusia se confruntă însă cu o competiţie tot mai mare din partea Chinei, aliata sa, care a anunţat în 2018 planul unui ”Drum Arctic al Mătăsii”, considerînd la rândul său modificările climatice drept o oportunitate de a avea acces la rute maritime mai favorabile.

Flota rusă a submarinelor nucleare desfăşoară cu regularitate misiuni de patrulare sub gheaţă, în regiune, în cadrul unui efort de a menţine o disuasiune nucleară credibilă şi de a-şi afirma dominaţia militară.

În paralel cu această ofesnivă militară, Rusia exploatează oportunitatea unor zăcăminte energetice scoase la iveală de topirea gheţii în Arctica şi se concentrează asupra petrolului, gazelor naturale şi mineralelor.

Flota rusă de Nord, care exploatează submarinele de clasa Borei, desfăşoară cu regularitate exerciţii în condiţii arctice, inclusiv misiuni de patrulare sub gheaţă.