UE avertizează că Ungaria se apropie de un „punct fără întoarcere” în privinţa statului de drept

Atacurile tot mai frecvente ale guvernului de la Budapesta asupra societăţii civile şi statului de drept reprezintă „cel mai dificil caz” din Uniunea Europeană, a avertizat Agenţia UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), care îşi exprimă îngrijorarea că Ungaria se află aproape de un „punct fără întoarcere”, potrivit EFE, care afirmă cele ce urmează.

Directoarea FRA, Sirpa Rautio, a declarat într-o întâlnire cu jurnaliştii la Viena că Ungaria erodează de o perioadă semnificativă „majoritatea mecanismelor de control şi echilibru” şi a subliniat că FRA monitorizează constant situaţia din această ţară. Potrivit ei, în momentul de faţă, Ungaria este cel mai grav exemplu de deteriorare a statului de drept din UE.

Recent, agenţia europeană a emis un comunicat critic în care menţionează două proiecte legislative controversate: o lege care interzice organizarea marşurilor Gay Pride şi o iniţiativă care prevede sancţionarea sau chiar interzicerea ONG-urilor şi instituţiilor media care primesc finanţare din străinătate - inclusiv din partea Uniunii Europene - şi care, în viziunea autorităţilor, ar reprezenta o ameninţare la adresa „suveranităţii naţionale”.

„Aceste iniţiative legislative ridică probleme serioase nu doar în privinţa respectării drepturilor fundamentale în Ungaria, ci şi în ceea ce priveşte angajamentul guvernului de la Budapesta faţă de valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, a precizat FRA.

Rautio a explicat că, atunci când sunt depăşite anumite limite şi există un risc real de subminare sistematică şi gravă a drepturilor fundamentale, este esenţial ca instituţiile europene să reacţioneze.

Ea a salutat totuşi anunţul guvernului ungar privind amânarea pentru toamnă a votului asupra aşa-numitei „legi a transparenţei”, afirmând că presiunea societăţii civile şi a instituţiilor europene ar fi putut contribui la acest pas înapoi. Potrivit proiectului de lege, ONG-urile şi mass-media finanţate din surse externe ar putea fi sancţionate sau interzise, dacă sunt considerate de autorităţi drept o ameninţare pentru suveranitatea statului.

„Este posibil ca cel mai rău scenariu să fie evitat”, a afirmat directoarea FRA, adăugând că legislaţia promovată de guvernul Viktor Orban nu a fost, în numeroase cazuri, conformă cu standardele europene privind drepturile fundamentale. Ea a dat ca exemplu decizia de interzicere a marşurilor Gay Pride, pe care a considerat-o o încălcare a dreptului la liberă exprimare şi la întrunire.

Sirpa Rautio a mai subliniat că în Ungaria, unde Viktor Orban guvernează cu majoritate absolută din 2010, multe dintre instituţiile care ar trebui să protejeze statul de drept şi drepturile omului - precum Curtea Constituţională, organismele anticorupţie şi autorităţile de supraveghere - sunt profund influenţate politic, conform sursei citate.

Această evaluare a FRA vine în contextul în care Comisia Europeană continuă să analizeze posibilitatea aplicării articolului 7 din Tratatul UE, care ar putea duce la suspendarea unor drepturi ale Ungariei ca stat membru, inclusiv accesul la fonduri europene, dacă va fi constatat un risc serios privind încălcarea valorilor fundamentale ale Uniunii.