UE nu este pregătită să confişte activele ruseşti pentru împrumutul acordat Ucrainei, afirmă comisarul belgian Hadja Lahbib

UE „nu este pregătită” să ia măsura fără precedent de a confisca 140 de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate pentru a acorda un împrumut masiv Ucrainei, a declarat vineri comisarul european belgian Hadja Lahbib, conform Politico.

Lahbib, fost ministru de externe al Belgiei, a avertizat că mai sunt multe de făcut pentru a se asigura că riscurile juridice sunt minimizate şi împărţite în mod echitabil între Belgia, celelalte 26 de ţări ale UE şi chiar G7, înainte ca planul să poată fi pus în aplicare.

Ea a sugerat că alte ţări ale UE în care sunt deţinute active nu fac suficient pentru a elibera fonduri către Ucraina, subliniind că Belgia - care deţine cea mai mare parte a fondurilor în depozitul financiar Euroclear - a contribuit deja cu dobânzile acumulate pentru a sprijini efortul de război al Kievului împotriva Rusiei.

Comentariile lui Lahbib vin în urma eşecului unui plan de confiscare a activelor suverane ale Rusiei, care au fost blocate în UE de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Conform propunerii, banii ar fi fost trimişi la Kiev sub forma unui „împrumut de reparaţii”, care ar fi trebuit rambursat numai în cazul improbabil în care Rusia ar fi plătit despăgubiri de război în viitor.

Prim-ministrul belgian Bart De Wever a blocat planul la summitul liderilor Consiliului European de la Bruxelles, joi seara, deoarece se temea că ţara sa ar putea face obiectul unor represalii juridice şi financiare din partea lui Putin. „Nu suntem pregătiţi”, a declarat Lahbib, care deţine portofoliul de ajutor umanitar şi gestionare a crizelor, când a fost întrebat de ce propunerea a fost amânată. „Este fără precedent. Este prima dată când facem acest lucru, aşa că ne aflăm într-un teritoriu pe care trebuie să îl explorăm cu mare atenţie pentru a face faţă tuturor consecinţelor potenţiale.”

Activele, a spus ea, aparţin băncii centrale a Rusiei şi sunt protejate de dreptul internaţional, care trebuie respectat. „Belgia, dar şi alte state membre sunt conştiente că trebuie să procedăm cu prudenţă”, a afirmat ea.

Lahbib a spus că nu va „denunţa” celelalte ţări ale UE în care sunt depozitate active ruseşti, dar s-a întrebat dacă acestea îşi îndeplinesc pe deplin rolul în utilizarea dobânzilor din aceste active pentru a ajuta Ucraina, aşa cum a făcut Belgia. Depozite sunt deţinute şi în Franţa, Luxemburg şi Germania, printre alte ţări.

Comisia Europeană, braţul executiv al blocului, va elabora acum propuneri detaliate privind modul în care Ucraina poate fi ajutată să acopere deficitul de finanţare. Dacă 140 de miliarde de euro din activele ruseşti vor fi trimise în cele din urmă la Kiev, acestea vor acoperi nevoile Kievului pentru cel puţin următorii doi ani.

Liderii UE s-au angajat să reanalizeze opţiunile propuse de Comisie - inclusiv utilizarea activelor - la următoarea reuniune din decembrie. Întrebată dacă planul va fi gata pentru a fi aprobat până atunci, Lahbib s-a arătat prudentă. „Dacă avem avocaţi buni, un sistem bun, sprijinul G7, al celor 27 de state membre şi dacă toate acestea sunt gata să-şi asume responsabilitatea alături de Belgia, procesul poate avansa rapid”, a spus ea. „Întrebaţi-i pe ceilalţi. Sunt pregătiţi?”