UE se confruntă cu dificultăţi în a vorbi „cu o singură voce”

Uniunea Europeană este chemată să îşi demonstreze unitatea şi capacitatea de acţiune, dar tensiunile interne continuă să slăbească imaginea blocului comunitar, scrie jurnalistul Ivica Celikovic în Sloboden Peèat, publicaţie din Macedonia de Nord.

Germania a criticat recent declaraţiile preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat că Executivul comunitar „nu are competenţe în astfel de chestiuni militare” şi că a fost „complet greşit” să abordeze subiectul public. Episodul a readus în discuţie întrebarea: cine are, de fapt, cel mai multă greutate în luarea deciziilor în UE?

Într-un context global marcat de presiunea Statelor Unite, ameninţările economice ale Chinei şi agresivitatea Rusiei, dar şi de conflictele din Orientul Mijlociu, Uniunea pare adesea doar un spectator. Fostul premier italian Mario Draghi avertizează că UE traversează o criză de identitate, iar simpla forţă economică nu îi mai garantează influenţa pe scena mondială.

Draghi propune un model de integrare mai profundă, după tiparul federal al Statelor Unite: împrumuturi şi investiţii comune, reguli fiscale unitare şi o coordonare mai strânsă a politicilor economice şi de apărare. În prezent, diferenţele dintre state în materie de reglementări sunt percepute ca „tarife invizibile”, care fac investiţiile transfrontaliere costisitoare şi complicate.

Dezbaterea se extinde şi la nivel bugetar. Comisia Europeană a propus noi surse de venit - inclusiv taxe pe carbon şi pe tutun - pentru a finanţa priorităţi precum apărarea, competitivitatea şi sprijinul pentru Ucraina. Însă mai multe guverne se opun extinderii veniturilor proprii ale UE şi cer reducerea contribuţiilor naţionale. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, peste 75% dintre cetăţeni consideră esenţial ca proiectele finanţate din bugetul UE să aducă beneficii directe populaţiei, ceea ce amplifică presiunea pentru eficienţă şi transparenţă.

Procesul de negociere a bugetului se va derula până în 2027, cu primele concluzii aşteptate la summitul european din decembrie. Până atunci, fiecare stat îşi păstrează dreptul de veto, iar Parlamentul European va trebui să aprobe acordul final.

„Europa a primit un duş rece prin avertismentele lui Draghi. Ceva absolut necesar”, notează autorul. Rămâne ca statele membre să acţioneze „mai energic şi mai eficient. Şi, poate, în sfârşit, cu o singură voce.”