Zelenski, precaut după ce Putin propune discuţii directe de pace cu Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacţionat cu prudenţă la propunerea preşedintelui rus Vladimir Putin de a începe rapid discuţii directe pentru a pune capăt războiului, afirmând că Ucraina este dispusă să discute, dar doar după ce Moscova acceptă o încetare a focului, relatează Reuters, care afirmă cele ce urmează.

Putin a făcut propunerea într-o declaraţie televizată la ora 1:30 dimineaţa (22:30 GMT, sâmbătă), care a coincis cu ora de maximă audienţă în SUA, unde preşedintele Donald Trump a presat ambele părţi să accepte un armistiţiu de cel puţin 30 de zile şi să pună capăt războiului început în 2022.

Trump, care susţine că vrea să fie ţinut minte ca un pacificator şi a promis în repetate rânduri că va încheia războiul, a spus că este "o zi potenţial măreaţă pentru Rusia şi Ucraina!". Totuşi, Putin a sugerat că orice încetare a focului ar trebui să fie subiectul discuţiilor propuse pentru Istanbul, pe 15 mai.

Imediat după, consilierul principal al Kremlinului, Iuri Uşakov, a declarat că negocierile trebuie să ia în considerare atât un proiect de acord de pace abandonat din 2022, cât şi situaţia actuală de pe teren - o formulare care implică acceptarea de către Ucraina a neutralităţii permanente în schimbul unei garanţii de securitate şi recunoaşterea controlului rusesc asupra unor zone vaste din teritoriul ucrainean.

Putin a trimis armata rusă în Ucraina în februarie 2022, declanşând un conflict care a provocat sute de mii de victime şi a generat cea mai gravă confruntare dintre Rusia şi Occident de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.

Cu forţele ruse avansând treptat, liderul de la Kremlin a făcut puţine concesii, dacă nu chiar deloc. El a propus "negocieri directe, fără condiţii prealabile", fără a menţiona cerinţele enunţate ulterior de Uşakov. Putin a spus că nu exclude ca cele două părţi să ajungă la un nou armistiţiu sau o nouă încetare a focului, dar doar ca prim pas spre o "pace durabilă", conform sursei citate.

Zelenski a declarat că este "un semn pozitiv faptul că ruşii încep în sfârşit să ia în calcul încheierea războiului", dar a subliniat că "primul pas pentru încheierea reală a oricărui război este încetarea focului". El a adăugat: "Ne aşteptăm ca Rusia să confirme o încetare completă, durabilă şi de încredere a focului, începând de mâine, 12 mai, iar Ucraina este pregătită pentru discuţii".

La rândul său, Trump a postat pe Truth Social: "Gândiţi-vă la sutele de mii de vieţi care vor fi salvate odată ce acest «măcel fără sfârşit» se va încheia, sperăm".

Propunerea lui Putin a venit la câteva ore după ce marile puteri europene i-au cerut sâmbătă, la Kiev, să accepte o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile, avertizând că altfel se va confrunta cu "sancţiuni masive". Putin a respins ceea ce a numit o tentativă de a-i impune "ultimatumuri", iar Ministerul rus de Externe a precizat că discuţiile trebuie să înceapă cu analiza cauzelor profunde ale conflictului, nu cu încetarea focului.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că propunerea lui Putin arată că acesta caută o ieşire din conflict, dar în acelaşi timp încearcă să câştige timp: "Este un prim pas, dar insuficient. O încetare necondiţionată a focului nu este precedată de negocieri", a spus Macron duminică dimineaţă, la întoarcerea din Ucraina.

Putin a menţionat că Rusia a propus mai multe încetări ale focului - inclusiv un moratoriu privind atacarea infrastructurii energetice, un armistiţiu de Paşte şi un armistiţiu de 72 de ore în timpul aniversării a 80 de ani de la victoria URSS în al Doilea Război Mondial. Niciuna dintre aceste iniţiative nu a fost agreată de ambele părţi, fiecare acuzând-o pe cealaltă că a continuat atacurile în timpul armistiţiilor.

"Propunerea noastră, cum se spune, este pe masă", a afirmat Putin. "Decizia le aparţine acum autorităţilor ucrainene şi «sponsorilor» lor, care par ghidaţi de ambiţii politice personale şi nu de interesele propriilor popoare", a mai spus el, aluzionând la europeni.

Kremlinul a declarat că preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan i-a transmis lui Putin că "susţine pe deplin" propunerea şi că este pregătit să găzduiască discuţiile la Istanbul.

Între timp, Rusia a lansat un atac cu drone asupra Kievului şi a altor regiuni ale Ucrainei, rănind o persoană şi avariind locuinţe private, potrivit autorităţilor ucrainene.

Putin, ale cărui forţe controlează o cincime din teritoriul Ucrainei şi continuă să avanseze, nu a cedat în faţa presiunilor publice şi private venite din partea lui Trump sau a liderilor europeni. Trump s-a arătat iritat de ambele tabere, dar, mai recent, după semnarea unui acord privind împărţirea profiturilor din mineritul ucrainean, pare mai frustrat faţă de Moscova.

Trimisul său pentru Ucraina, Keith Kellogg, a postat pe reţelele sociale: "Aşa cum a spus în mod repetat preşedintele Trump, opriţi crimele! Întâi o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile, iar în timpul acesteia, să înceapă discuţiile cuprinzătoare de pace. Nu invers."

În iunie 2024, Putin a declarat că Ucraina trebuie să renunţe oficial la ambiţiile de aderare la NATO şi să-şi retragă trupele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova. Rusia consideră Crimeea, anexată în 2014, ca fiind parte "irevocabilă" a teritoriului său.

Duminică, Putin a făcut referire la proiectul de acord din 2022, menţionat ulterior şi de Uşakov. Potrivit acestui proiect, consultat de Reuters, Ucraina ar fi fost de acord cu neutralitatea permanentă în schimbul unor garanţii internaţionale de securitate din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi SUA, potrivit sursei citate.

"Nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022. Ci Kievul", a afirmat Putin.

Fostul preşedinte american Joe Biden, liderii europeni şi Ucraina au prezentat invazia ca pe o acţiune imperialistă de cucerire şi au promis în mod repetat înfrângerea forţelor ruse. În schimb, Putin prezintă războiul ca pe un moment de cotitură în relaţiile Rusiei cu Occidentul, acuzând Vestul că a umilit Rusia după prăbuşirea URSS prin extinderea NATO şi pătrunderea în sfera sa de influenţă, inclusiv în Ucraina.