Adrian-Felician Cozma: "Supraimpozitarea tranzacţiilor bursiere nu va face bine economiei”

Măsurile negociate şi aprobate la Palatul Cotroceni nu au trecut încă prin conducerile partidelor care vor alcătui viitorul guvern, dar este cert că nu toţi liberalii sunt de acord cu supraimpozitarea tranzacţiilor bursiere, după cum ne-a transmis deputatul Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al PNL.

Adrian-Felician Cozma ne-a spus: "În Biroul Naţional al PNL nu am discutat aceste măsuri. Eu, de principiu, nu sunt de acord cu noi taxe şi nici cu majorarea impozitelor, adică nu sunt de acord nici cu majorarea impozitului pe câştigurile din tranzacţiile bursiere şi nici cu taxa pe tranzacţiile bancare. În ultimul caz, comisioanele la bănci sunt deja destul de mari, iar limitarea plăţilor cash ne face unici în Europa, prin prisma plafoanelor drastice - 5000 lei la persoane juridice şi 10.000 lei la persoanele fizice, când media europeană este de 15.000 euro zilnic şi sunt patru state pe continent care nu au nicio limită pentru plăţile cash. Prin prisma acestui exemplu, eu mă gândesc chiar la relaxarea plăţilor cash. Iar, în opinia mea, supraimpozitarea tranzacţiilor bursiere nu va face bine economiei. Reiterez însă că acum nu este nimic clar, pentru că noi în Biroul Naţional nu am aprobat niciun set de măsuri. Dar, în opinia mea, supraimpozitarea tranzacţiilor bursiere şi introducerea taxării tranzacţiilor bancare sunt două măsuri inoportune”.

Parlamentarul consideră că mai întâi ar trebui să fie reduse cheltuielile bugetului de stat, cum ar fi de exemplu diminuarea indemnizaţiilor din consiliile de administraţie de la companiile de stat.

Adrian Cozma a precizat: "Vă dau un exemplu: la Eximbank este 7500 euro indemnizaţia unui membru în consiliul de administraţie şi sunt vreo 13 membri. Păi nu ar fi de ajuns cinci membri care să aibă o indemnizaţie de 3000 sau 4000 lei, din moment ce au o şedinţă pe lună? Asta mi se pare o măsură de bun-simţ. Nu poţi să dai o indemnizaţie de şedinţă mai mare decât salariul lunar al preşedintelui României. De aici trebuie început şi lumea asta vrea să vadă. Vorbim de două teme importante: tăierea cheltuielilor şi a sinecurilor, şi să continuie lupta anticorupţie. Din păcate, nu s-a discutat deloc despre asta, deşi am văzut că PSD vrea Ministerul Justiţiei, dar nu am văzut de la social-democraţi nicio viziune despre lupta anti-corupţie. Nu am văzut în ultimii ani nicio măsură PSD pentru recredibilizarea justiţiei. Înainte de a impune noi taxe oamenilor, prima dată trebuie să ne ocupăm de aceste lucruri. Trebuie să tăiem întâi de la buget şi pe urmă vedem ce mai trebuie, dacă e nevoie să completăm cu alte taxe şi impozite. Doar aşa cetăţenii vor înţelege introducerea de noi măsuri fiscale. Lumea nu le va înţelege, dacă începem cu taxe şi rămân sinecurile”.

Vicepreşedintele PNL s-a referit şi la evaziunea fiscală recunoscând că sunt mari probleme în combaterea acesteia.

Domnul Cozma a spus: „De exemplu, timp de şase ani la punctul de trecere a frontierei de la Halmeu, judeţul Satu Mare, nu a funcţionat scannerul pentru autovehicule. Deşi l-au cumpărat şi era nou, timp de şase ani nu a fost pus în funcţiune. În aceste condiţii, cum să combaţi evaziunea fiscală? În Portul Constanţa până anul trecut din zece containere doar unul trecea prin scanner. La Satu Mare, Spitalul Judeţean de Urgenţă înregistrează o datorie de 18 milioane euro din cauza managementului defectuos cauzat de reprezentanţii UDMR. Cine răspunde pentru asta? Mai este ceva. În urmă cu o săptămână, patru aeroporturi din ţară au primit de la bugetul de stat aproape jumătate de miliard de lei? 55 milioane lei la aeroportul Satu Mare, 65 milioane lei la aeroportul din Baia Mare, 100 milioane lei la aeroportul din Târgu Mureş şi 250 milioane lei la aeroportul din Craiova. Pentru că nu au fost în stare să îşi termine proiectele finanţate din fondurile europene în perioada 2014-2020 (+3), adică până la 31 decembrie 2023”.

Reprezentantul PNL a concluzionat arătând că în cazul aeroporturilor mai sus menţionate practic toată cheltuiala care s-a făcut după 31 decembrie 2023 a fost suportată de autorităţile locale, în loc ca proiectele să fi fost finalizate la termen şi să fi luat banii respectivi din fondurile europene.