Investiţiile la bursă, descurajate? Impozit de 10% pe câştiguri, agreat de partidele pro-europene

Majorarea de la 1% şi 3% la 10% a impozitului pe câştigurile din tranzacţiile bursiere ar fi una dintre cele 100 de măsuri agreate de negociatorii PSD, PNL, USR şi UDMR în cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, potrivit unui document care a circulat în mass-media, document care însă, potrivit unor membri marcanţi ai partidelor respective nu a fost încă aprobat la nivelul conducerii formaţiunilor. Potrivit documentului prezentat în mass-media, după mai bine de o lună de dezbateri, reprezentanţii acestor partide ar fi ajuns la un acord asupra majorităţii propunerilor, care includ introducerea unor noi taxe şi impozite, precum şi creşterea altora.

Citeşte Adrian Vasilescu: "Este nevoie de creşterea veniturilor la bugetul de stat”

Citeşte Mircea Coşea: "Majorarea impozitării tranzacţiilor bursiere va avea efect redus, prin prisma volumului mic de vânzări zilnice la BVB”

Se pare că investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti nu vor fi afectaţi doar de creşterea impozitului pe tranzacţii, ci şi de majorarea impozitului pe dividende. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, impozitul pe dividende a crescut deja de la 8% la 10%, iar în urma noilor negocieri acesta ar putea ajunge la 16%, conform propunerii avansate de partidele care vor forma viitorul Guvern.

Toate aceste propuneri incluse într-un tabel cu cele 100 de măsuri negociate nu au fost asumate încă de partidele pro-europene, deşi mai mulţi reprezentanţi recunosc că o parte importantă a măsurilor reflectate în tabel au fost aprobate în forma prezentată.

Citeşte Claudiu Năsui: "Suntem de acord cu majorarea impozitului pe tranzacţiile bursiere, dar pe un alt sistem”

Citeşte Marcel Murgoci, Estinvest: ”Investitorii activi vor fi mai afectaţi de creşterea impozitului la 10% pe câştigul de capital”

Un aspect problematic este faptul că măsurile respective ar fi fost agreate fără studii de impact individuale, fără o analiză a gradului de suportabilitate din partea mediului de afaceri sau a populaţiei. În mod special, introducerea unei taxe pe toate tranzacţiile bancare este menţionată ca "fiind agreată de toate partidele”, însă fără clarificări privind aplicarea acesteia - dacă va fi pe tranzacţie sau proporţională cu valoarea.

Ziarul BURSA a semnalat această posibilă măsură într-un articol publicat acum 10 zile, intitulat ”Cum să finanţăm incompetenţa şi corupţia? Creştem taxele”.

Citeşte Cum să finanţăm incompetenţa şi corupţia? Creştem taxele

Necesitatea unui studiu de impact devine evidentă în contextul în care una dintre măsuri propune eliminarea plăţilor în numerar, promovând exclusiv utilizarea cardului. Însă realitatea din România indică un grad redus de bancarizare. Un studiu realizat anul trecut de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, la comanda Asociaţiei Române a Băncilor, arată că 4,4 milioane de români nu deţin cont bancar. Mulţi dintre aceştia îşi plătesc facturile în numerar, încasează salariile sau pensiile în numerar şi nu folosesc servicii bancare.

Citeşte Ionel Uleia, Prime Transaction: ”Majorarea la 10% a impozitului pe câştigurile de capital, fără a permite compensarea pierderilor, ar descuraja puternic investiţiile bursiere”

Citeşte Antonio Oroian, Goldring: ”Creşterea impozitului pe câştigurile de capital poate genera marcări de profituri pe termen scurt”

Datele sunt confirmate şi de proiectul european PULSE, care indică faptul că România se află în top 15 state cu cea mai mare pondere a populaţiei nebancarizate - aproximativ 40%, echivalentul a aproape 7 milioane de persoane. Această realitate plasează România alături de ţări precum Kenya sau Kazahstan în ceea ce priveşte incluziunea financiară.

Toate aceste date sugerează că măsurile fiscale şi de reformă propuse nu se bazează pe analize empirice riguroase şi nu ţin cont de impactul economic şi social asupra diferitelor categorii de populaţie. Adoptarea lor ulterioară într-un mod accelerat şi lipsit de transparenţă poate genera dezechilibre şi tensiuni inutile.

Citeşte Adrian-Felician Cozma: "Supraimpozitarea tranzacţiilor bursiere nu va face bine economiei”

Citeşte Florin Jianu: "Înainte de introducerea unor noi taxe, e nevoie de reducerea cheltuielilor”

Concluzia care se impune este că multe dintre aceste măsuri par formulate într-o manieră grăbită, fără o fundamentare solidă şi fără o asumare clară din partea partidelor implicate. Creşterea semnificativă a impozitelor pe câştigurile bursiere şi dividende, precum şi introducerea unei eventuale taxe pe tranzacţiile bancare, ar afecta direct atât investitorii, cât şi cetăţenii obişnuiţi. Propunerea de eliminare a plăţilor în numerar, într-un context în care milioane de români nu au acces la servicii bancare, accentuează distanţa dintre decidenţi şi realitatea economică a populaţiei.

Lipsa de asumare publică a documentului prezentat de mass-media, alături de declaraţiile contradictorii ale actorilor politici, amplifică percepţia de improvizaţie şi lipsă de responsabilitate instituţională. În acest context, este esenţial ca un viitor guvern responsabil să elaboreze politici publice bazate pe date concrete, dialog deschis cu societatea civilă şi consultare cu mediul economic - nu pe măsuri contabile grăbite, cu potenţial destabilizator.

Mai multe detalii despre aceste subiecte pot fi găsite în ediţia de astăzi a ziarului BURSA.